anania-01.jpg

  • Cotidianul – Biserica jumatate ortodoxa, jumatate greco-catolica: “Ieri s-a deplasat insa la Oradea IPS Bartolomeu, mitropolitul Clujului, care, pentru detensionarea situatiei, a acceptat solutia slujirii alternative in biserica din Valanii de Beius, in cadrul unei intilniri cu episcopul ortodox de Oradea, PS Sofronie Drincec, la care a participat si seful Inspectoratului Judetean de Politie Bihor, comisarul-sef Liviu Popa. Ierarhul de la Oradea propusese ca slujbele sa se oficieze mixt, cu preoti ortodocsi si greco-catolici in acelasi timp, insa mitropolitul a refuzat aceasta varianta.”
  • Pe aceeasi tema, comunicatul de presa al Arhiepiscopiei Clujului si Feleacului: Soluţia în cazul bisericii revendicate din Valani de Beiuş: “Pornind de la starea de fapt că biserica i-a fost atribuită recent minorităţii greco-catolice prin hotărâre judecătorească definitivă şi executorie, a fost adoptată soluţia propusă de Mitropolitul Bartolomeu, singura viabilă, aceea ca majoritatea ortodoxă să-şi construiască o biserică nouă, evitându-se astfel varianta slujirii alternative, agreată de Biserica Unită, ca fiind generatoare de tensiuni şi confuzii“.
  • Lumina – Slujirea comună de ierurgii este un precedent istoric în Episcopia Oradiei (!!! ) – Un comunicat al purtatorului de cuvant al Episcopiei Oradiei, care se vrea o replica la articolul lui Dan Ciachir din Ziua este gazduit cu generozitate de “Lumina” Dincolo de atitudinea sub orice nivel duhovnicesc aratata fata de editorialistul care a indraznit sa critice apucaturile neortodoxe ale noului ierarh, se incearca stangace legitimarea cu orice pret a unei grave abateri ecleziale, aratand ca ea are drept temei un “precedent istoric” mai vechi din cadrul aceleiasi episcopii. De parca Biserica dreptmaritoare se conduce, precum institutiile juridice ale lumii acesteia, dupa “precedentele” create, iar nu dupa Sfanta Traditie! Multi ierarhi au creat de-a lungul istoriei Bisericii multe “precedente” vrednice de plans, simplul fapt ca ele au avut loc nereprezentand nicio justificare pentru perpetuarea lor. Lumina revine asadar la misiunea ei originara, de propovaduire a intunericului… Dupa cum o dovedeste si linkul de mai jos:

***

  • Lumina: „Metafizica” cercelului din sprânceană - Un editorial al proaspat hirotonitului diacon “Pascal” – mai bine cunoscut noua sub numele de Nicolae Hulpoi. Problema este ca e foarte prost si rau tintit, iresponsabil. Nicio sansa pentru bietii tineri sa inteleaga ce este cu ei cu astfel de modernisti si agiornamento-isti in Biserica. Noului diacon ii lipsesc, poate, lecturile despre Cuviosul Paisie, la care curgeau sutele de tineri, drogati, pletosi, cercelati. Dar, spre deosebire de modelele propuse de autor, Cuviosul ii trimitea pe toti acasa, tunsi, intremati, izbaviti din Iadul drogurilor. Si asta pentru ca ei vedeau ca acest sfant are dragoste pentru ei. Nu fatarnicie si linguseala, ci dragoste autentica… Nu primindu-i la impartasire la gramada, cand ei nici nu stiu vreo iota din ce este aceasta Taina infricosata (ca si cum daca ar “gusta” pur si simplu din ea, ar si “vedea”, magic, “ce bun este Domnul), ci invatandu-i mai intai, cu blandete adevarata, pocainta. Dar dispretul manifest fata de duhovnicii batrani si fata de “prejudecatile lor care se potriveau altor secole” (!!) spune tot despre diaconul ecumenist si reformist care slujeste… ca redactor-sef la “Lumina”. Bineinteles ca si pentru acesta canoanele si scrierile Parintilor Bisericii referitoare la pregatirea necesara pentru Sfanta Impartasanie si la raspunderea preotilor care administreaza Sfintele Taine nu pot fi altfel decat… invechite si ruginite…
  • Radio Trinitas: Drept la replica al Patriarhiei Romane - aceleasi preocupari meschine de a nu ramane datori cu nicio replica de tip pamfletar ziaristilor care nu se dovedesc suficient de “amabili” cu Patriarhia. Cine nu ne “perie” pe… Noi este musai “complexat” sau are neaparat “probleme de intelegere”. Ce atat de “inuman” in a denunta deja proverbiala ipocrizie in materie de “compasiune” si de legaturi cu Biserica a politicienilor nostri… Halal pilda vie de atitudine duhovniceasca de la cel mai inalt nivel… Parca pana si pe Basescu l-au depasit in dispretul fata de presa.

***

“Dau numai cîteva exemple foarte recente (fără să intru deocamdată în amănunte): amestecul (televizat) de ritualuri masonice şi ortodoxe de la înmormîntarea lui Florian Pittiş; preotul şi cadrul universitar Emil Jurcă din Timişoara, intervievat în numărul dedicat morţii lui Pittiş de către o publicaţie masonică din Bucureşti, unde declară nu numai apartenenţa sa la masonerie, dar şi faptul că şi-a ridicat biserică pe banii „frăţiorilor”; preotul Vasile Olteanu din Braşov, care, participînd la lansarea unei reviste masonice locale, le-a mulţumit public masonilor că există; înregistrarea video (lesne de accesat pe internet) a sfinţirii unei „troiţe” cu simboluri heterodoxe, în chiar incinta Templului Istoric Masonic din str. Gramont, de către un tînăr preot ortodox (despre care am aflat în urmă că se numeşte Cristi Niculescu şi că a fost trimis acolo de către… Arhiepiscopia Bucureştilor). Nu mă refer şi la ce s-a întîmplat în Catedrala de la Timişoara, căci acolo a fost un ritual heterodox, dar nu masonic”.

“Astăzi nici o ideologie n-ar avea sorţi de izbândă dacă n-ar fi diseminată pe scară largă în chip de “opinie publică”. Propaganda este cea care cristalizează ideologia. De aici importanţa mass-media care s-a transformat dintr-un mijloc neutru de comunicare într-unul propagandistic, de schelet formator al opiniei publice. Propaganda prin mass-media poate influenţa cum vrea conţinutul unei ideologii, aşa că nu mai putem vorbi de “ideologii pure”. Moartea ideologiilor înseamnă de fapt asimilarea lor în sistemele propagandistice moderne. Întrucât trăim într-un univers propagandistic, a scrie necanonic azi înseamnă, pur şi simplu, să te plasezi în afara ideologiilor oficiale. Aceasta are două consecinţe. Îţi taie accesul la mass-media. Desigur, poţi publica pe Internet, bloguri, presa alternativă. Problema este că, într-o societate de masă, doar mass-media îţi oferă legitimitate, doar în chip de “voce oficială” poţi impune idei. O altă consecinţă, poate şi mai gravă. Te adresezi unui public deja “formatat”. Un public obişnuit să reacţioneze pavlovian la idei, acceptând, în general, doar ceea ce i se pare cunoscut, bătătorit. Ideea o tratează ca pe o marfă, autorul e un “brand”. Dar nu tot ce-i necanonic este anatemizat. Există în lumea de astăzi un nonconformism subvenţionat, foarte profitabil. De pildă, printre tinerii occidentali se poartă moda stângismului luminat, modã importatã şi-n România. Este “cool” să te declari “antirasist”, apărător al drepturilor homosexualilor etc. Sunt atitudini care merg EXACT în direcţia aşteptărilor Sistemului. În România, când icoanele sunt scoase din şcoli şi UE vrea să-i facă pe toţi “europeni”, eşti “non-conformist” dacă te declari român ortodox, mergi la biserică şi te închini alături de babele evlavioase. Prin scrisul meu nu vreau să promovez cu orice preţ non-conformismul, ci spiritul critic. Scopul principal al propagandei şi al ideologiilor postmoderne este să distrugă puterea de judecată individuală. Să-i integreze pe toţi într-o mare familie prosperă dar cu o condiţie: individul să se depersonalizeze lăsându-i pe alţii să judece pentru el – pe experţi, analişti politici, vedete mediatice etc.”.

3 Comentarii »