Război întru Cuvânt

FEMEIA CRESTINA, INTRE TRADITIE SI MODERNITATE

Ati alergat vreodata dupa ceva important, dupa ceva cu adevarat important?…

Iata-ma alergand dupa Parintele Nicolae Tanase, pe dealurile de la Valea Screzii. Prin hartoape si fiare vechi, peste scanduri ce se clatina amenintator, prin noroaie si paraie, intr-o zi friguroasa a lui decembrie trecut. Credeam ca va fi un interviu la gura sobei, cu un ceainic fluierand vesel, la lumina cucernica a lampii bunicii… Nici prin gand nu-mi trecea ca Parintele imi va smulge reportofonul din mana si va porni, in pas grabit, pe asemenea coclauri, raspunzand in acelasi timp intrebarilor puse despre… femeie. Ajungem in curand pe o coama a dealului, de unde satul ni se asterne la picioare. Un loc de vis. Asa o fi si drumul catre Rai?

- Parinte, ce parere aveti, cum este femeia de astazi fata de femeia de pe vremuri? Ce s-a pier­dut si ce s-a castigat prin modernitate? Continuare»

19 Comentarii »

Se perinda multa inselaciune.

Raul cel mai mare vine dinlauntrul nostru

“Se spun, se scriu multe, dar ma tem ca vremurile noastre sunt mai rele decat alte vremuri. Se poate sa nu fie acum vremurile in care sa fim chinuiti, sa fim martirizati. Poate ca nu sunt vremuri in care sa apara alte greutati. Exista o asemenea confuzie si o asemenea harababura, incat este foarte greu sa fie cineva astazi crestin. Nu este doar indiferenta lumii, rautatea lumii, cei de alta credinta sau diversele miscari religioase. Ca si in toate celelalte situatii, si aici, raul cel mai mare vine dinlauntrul si nu din afara noastra. Pe vrajmasul care vine din afara il vezi, il intelegi si te aperi, dar in fata celui care vine cu viclenie ce vei face?

Omul este in primejdie nu atat din partea lucrurilor care vin din afara. Rar se intampla sa te omoare cineva, sa te raneasca, sa te lase schilod. Bolile care vin din insusi organismul nostru nu trimit la moarte, dar pe toti, in cele din urma, ne indruma spre ea. In bolile trupului, daca ai cauza inlauntrul tau si o cauti in afara, nu vei gasi raspuns. Daca o cauti inlauntrul tau, dar din ignoranta nu stii exact unde se greseste, din nou nu vei gasi raspunsul. Te chinuiesti, patimesti si nu te vindeci.

La fel este si in viata duhovniceasca. Desi toate par simple, usoare, clare si putem sa stim exact ce ne doare, care este boala noastra, care este medicul, care sunt medicamentele, de unde vine vindecarea, din nefericire, ne incurcam si in problemele duhovnicesti. Fiecare va prezenta lucrurile in alt fel. Exista multa confuzie, mult amestec. Scriptura spune: „Este nevoie sa vina sminteli” (Matei 18, 7). Nimic nu are loc la intamplare, toate au ratiunea lor. Continuare»

28 Comentarii »

Interviu cu Mariuca Vulcanescu (I). Despre viata lui Mircea Vulcanescu pana la arestare

I

Desi a dat numeroase interviuri si marturii despre Mircea Vulcanescu, este vizibila emotia puternica, aproape tracul, s-ar putea spune, cu care Dna Mariuca Vulcanescu, fiica cea mica a filosofului martir, a avut bunavointa sa ne impartaseasca din amintirile sale despre momentele importante ale vietii marelui roman si crestin in cadrul unui interviu extins. In cele ce urmeaza, vom relua firul povestirii vietii lui Mircea Vulcanescu din materialul filmat, adaugand insa consistente completari biografice.

Parintii lui Mircea Vulcanescu faceau parte dintr-o categorie sociala care astazi s-ar numi ”de mijloc”. Tatal sau, Mihai, a fost functionar economic de o probitate ireprosabila, aceeasi cinste rara cu care fiul sau va lucra ca sef al Vamilor sau ca inalt functionar din Ministerul de Finante. Mama sa, persoana cu inclinatii artistice accentuate, facea parte, totodata, din Societatea Femeilor Ortodoxe. De altfel, de la mama sa preia acest atasament adanc fata de credinta ortodoxa. Continuare»

8 Comentarii »

“Mai inainte ereticii isi marturiseau ratacirea lor pe fata; acum insa este plina Biserica de eretici ascunsi…”

Vezi si:

***

“Nu trebuie sa pieri si tu daca pier eu, dascalul tau! (…) Oamenii s-au lepadat de adevar, si neadevarul le încânta urechile. Se graieste ceva care desfata urechile? Toti oamenii asculta cu placere. Se graieste ceva folositor sufletului? Toti se îndeparteaza. Cei mai multi oameni s-au lepadat de învataturile cele drepte; este ales raul mai mult decât binele. Aceasta este deci „lepadarea de credinta“. Trebuie asteptat dusmanul, în parte a si început de pe acum sa trimita pe înaintemergatorii lui, ca sa vina pregatit la vânatoare. Ai grija de tine, omule, si întareste-ti sufletul!“.

“Intareste-te pe tine insuti, omule! Ti-am dat semnele lui Antihrist. Intipareste-ti-le nu numai in memorie, ci raspandeste-le tuturor fara invidie. Daca ai copil dupa trup, invata-l de pe acum; iar daca ai nascut un fiu prin cateheza, intareste-l si pe acesta mai dinainte, ca sa nu ia ca adevarat Hristos pe cel fals. Caci “taina faradelegii lucreaza de pe acum“ (II Tes. 2, 7). Ma inspaimanta razboaiele dintre popoare, ma inspaimanta schismele din Biserici, ma inspaimanta ura dintre frati. Sa fie spuse acestea! Sa dea Dumnezeu sa nu se intample venirea lui Antihrist in vremea noastra. Cu toate acestea, noi sa ne intarim!” Continuare»

17 Comentarii »

…si despre LUCRAREA CONCRETA A ENERGIILOR NECREATE IN VIETILE NOASTRE

***

Predica Parintelui Mihai Aldea la Duminica a doua din Postul Mare, a Sfantului Grigorie Palama si a vindecarii slabanogului din Capernaum (11 martie 2012):

“Iubiti credinciosi,

Duminica a doua a Sfantului si Marelui Post in care ne aflam incepe cu aceasta Evanghelie a mangaierii sufletelor noastre, care este Evanghelia slabanogului sau a paraliticului din Capernaum. Aceasta Evanghelie o numesc a mangaierii, pentru ca mie mi se pare ca ne putem recunoaste in slabanogul, in paraliticul acesta pe care cei patru prieteni l-au adus inaintea lui Hristos. Sigur, multi dintre noi s-ar putea sa fim sanatosi. Fizic vorbind! Multi dintre noi s-ar putea sa fim in putere, sa fim activi, si totusi, fata de ceea ce ar putea sa fie omul, fata de ceea ce ar trebui sa fie omul, cu adevarat suntem ca niste paralitici.

Daca ne uitam la aceia dintre oameni care s-au sfintit si s-au indumnezeit si vedem cam ce puteri de necrezut de mari lucrau prin ei, daca ne uitam si vedem felul in care ei puteau cunoaste lucruri care se intamplau la sute si mii de kilometri de ei, faptul ca puteau sa strabata asemenea departari intr-o clipita, faptul ca puteau vindeca tot felul de boli sau invia mortii si alte asemenea, multe, multe, multe, ne dam seama ca, fata de ei, intr-adevar, suntem foarte slabi. Si aceasta slabiciune izvoraste din departarea noastra fata de Dumnezeu. Dar oare nu din departarea de Dumnezeu izvorasc si toate bolile? Pana la urma, intre noi si acest paralitic, acest slabanog, este o deosebire de nuanta, dar nu de esenta. Si aici ajungem, vrand-nevrand, la o necesara paranteza. Continuare»

10 Comentarii »

UPDATE

(sursa foto)

“Tot ce nu se desfasoara sub har nu are valoare mantuitoare!”

PARINTELE AMFILOHIE BRANZA (Man. DIACONESTI)

- conferinta (seara duhovniceasca) la Libraria Sophia, 6 martie 2012 – “Pocainta in viata duhovniceasca” (download) -

[VIDEO - INTEGRAL]

NU RAMANETI INTEPENITI IN REALITATE, PRIVITI CATRE ADEVAR!

“Bine v-am gasit! Dumnezeu sa-si faca mila cu noi toti!

Toate sa le facem spre slava lui Dumnezeu. Fiindca in El viem, catre El ne indreptam, vrand-nevrand. Si lucrul acesta ne ajuta indeosebi sa intelegem atunci cand lucram pocainta. Pocainta este o intoarcere la Dumnezeu in duh si-n adevar. Intr-adevar, notiunea de pocainta este din ce in ce mai putin inteleasa, pentru ca intre conceptia omeneasca de viata, si conceptia evanghelica se casca mereu o prapastie, fiindca noi, in simturi fiind, datorita senzatiilor, inclinam prin natura noastra pacatoasa, si a slabiciunii firii, si a ispititorului, spre ceea ce ne satisface in mod imediat si in planul acesta al simturilor si al senzatiilor, insa adevarul nu se ascunde in planurile sentimental si nici rational, ci in planul duhovnicesc. Continuare»

55 Comentarii »

CALEA SPRE SFINŢIRE A SFÂNTULUI GRIGORIE PALAMA[1]

de Arhimandritul Efrem, Egumenul Sfintei Mănăstiri Vatopedi

Prea Sfinţite, iubiţi fraţi în Hristos,

În seara aceasta, în această sinaxă latreutică ni se prilejul să comentăm anumite întâmplări, după cum sunt relatate de Sfântul Filotei Kokkinos, Patriarhul Constantinopolului, care a scris Viaţa acestui mare Părinte al Bisericii noastre Ortodoxe, Sfântul Grigorie Palama, să le comparăm cu realitatea contemporană spre problematizare şi să identificăm elementele cele mai importante care au făcut posibilă calea spre sfinţire a lui Palama. Continuare»

8 Comentarii »

Pomenirea celor 40 de Mucenici din Sevastia Armeniei

“Toti acestia au fost soldati in armata romana, si puternic credinciosi Mintuitorului Hristos. Cind au inceput prigoanele impotriva crestinilor de sub imparatul Liciniu, ei au fost adusi inaintea comandantului. La amenintarea ca vor fi devestiti de onorurile lor militare, unul dintre ei, Sfintul Candid, a raspuns: „Nu doar onorurile militare, ci chiar si trupurile noastre poti sa ni le iei, caci nici o onoare nu este mai inalta decit aceea de a fi ai lui Hristos Iisus, Dumnezeul nostru”. Continuare»

2 Comentarii »

“Puterea curajului si barbatiei duhovnicesti vin prin har, nu prin exercitii militare sau sportive”.

“[...] - Preacuvioase Părinte, cred că sînteţi de acord că Hristos ne este nu numai un model de iubire, ci şi de bărbăţie, în acest sens, cred că ar fi interesant să le reamintim cititorilor noştri cîteva exemple din Sfînta Scriptură.

- Desigur, dar mai întîi aş vrea să precizez că „ne-teama” la care îndeamnă mereu Mîntuitorul are alt izvor şi alt înţeles decît bărbăţia în planul lumesc. Adevăratul creştin nu trebuie să se teamă de nimeni şi de nimic, ci doar de Dumnezeu, după spusa Domnului:

„Nu vă temeţi de cei care ucid trupul şi după aceea n-au ce să mai facă. Vă voi arăta de cine să vă temeţi: Temeţi-vă de acela care, după ce a ucis, are putere să arunce în gheena; da, vă zic vouă, de acela să vă temeţi” (Luca 12,4-5).

Apoi să mai ştim că puterea curajului vine în sufletul credinciosului de la Harul şi Adevărul aduse pe pămînt de Fiul lui Dumnezeu întrupat, Care a biruit moartea şi pe diavolul şi Care după învierea Sa le-a spus ucenicilor Săi, pe muntele din Galileea: „Datu-Mi-s-a toată puterea în cer şi pe pămînt” (Matei 28,18). Deci curajul creştin se dobîndeşte prin dreapta-credinţă şi dreapta-trăire. Adică prin împlinirea poruncilor evanghelice, iar nu prin exerciţii militare, sportive, de tip yoga sau altcumva.

Continuare»

17 Comentarii »

DESPRE SOARTA ERETICILOR

“În cea dintâi Duminică a Marelui Post, care se numeşte Duminica Triumfului Ortodoxiei, Sfânta Biserică prăznuieşte întărirea şi întemeinicirea credinţei ortodoxe, biruinţa asupra numeroşilor eretici osândiţi de cele şapte Sinoade Ecumenice.

Ştiţi că încă din vremurile apostolice au apărut o mulţime de dascăli mincinoşi, al căror număr a tot crescut o dată cu scurgerea veacurilor. S-au ridicat eretici care au strâmbat sfânta credinţă ortodoxă, învăţând mincinos despre Dumnezeirea Domnului nostru Iisus Hristos – şi mulţi au urmat păgânătăţii lor, mulţi au pierit cu moarte veşnică.

Toate acestea au fost prezise de către sfinţii apostoli. Iată ce spune Sfântul Apostol Petru în cea de-a doua Epistolă sobornicească a sa: Continuare»

6 Comentarii »