Război întru Cuvânt

Frați și surori întru Domnul!

La începutul postului Învierii se cuvine să ne reamintim că întreaga noastră viață trebuie să fie o pregătire pentru Înviere. Având în minte acest lucru, vom ști cum să luptăm cu întristarea sau deznădejdea care ne cuprinde atunci când vedem cum se năruie atâtea lucruri în România. Prin puterea lui Dumnezeu multe se vor putea reface, dacă ne vom osteni ca sufletele noastre să fie vii, să fie înfrumusețate de puterea Sfântului Duh.

Să nu fim delăsători! Dumnezeu se bucură când vede că vrem să facem ceva pentru neamul nostru. Să nu uităm că cel mai important ajutor pe care îl putem da cuiva este rugăciunea.

Să nu fim nici fanatici, să ținem dreapta măsură în tot ceea ce facem. Să fim în Adevăr și Iubire! Este atât de necesar astăzi ca viața noastră să fie o lumină pentru cei din jur.

În acest post al Paștelui vă îndemnăm ca, alături de psaltire, de rugăciunile de pocăință, să citim cu atenție și o frumoasă rugăciune către Sfântul Duh a Sfântului Simeon Noul Teolog.

Continuare»

8 Comentarii »

• ANUNT: JEAN-CLAUDE LARCHET LA BUCURESTI – miercuri, 3 noiembrie, ora 18.00, la Sophia

***

SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG:

Mai bine cu fratele în iad decât în ceruri fără el

Text:

„Am văzut un om care pentru cei ce cădeau în cuvânt sau în faptă şi stăruiau în cele rele până într-atât se întrista şi suspina, încât se părea că numai el cu adevărat trebuia să dea socoteală pentru toţi aceia şi să fie predat osândei. L-am văzut pe altul care voia cu atata râvnă mântuirea fraţilor lui, încât de multe ori cu lacrimi fierbinţi se ruga din toată inima iubitorului de oameni Dumnezeu sau să-i mântuiască pe aceia, sau sa fie osândit şi el împreună cu ei, nevrând să se mântuiască singur, din pricina unei dispoziţii prin care imita pe Dumnezeu, ca Moise; căci legat de ei duhovniceşte prin iubire în Duhul Sfânt, nu voia să intre nici măcar în Impărăţia cerurilor despărţit de ei.”[1]

Comentariu: Continuare»

8 Comentarii »

Cititi si:

• Saracul Lazar, mangaiere pentru cei in necazuri
• Bogatul nemilostiv si saracul Lazar sau cum judeca Dumnezeu saracia si bogatia
• Parintele Cleopa: CE PRETUIESTE DUMNEZEU?
• SUNT CHINURILE IADULUI O REALITATE? Doctoria amara a Evangheliei

Sfantul Simeon Noul Teolog: CINE SUNT CEI MILOSTIVI

Text:

“Fericiti cei milostivi” (Mt. 5,7). Dar cine sunt cei milostivi? Cei ce dau bani si hranesc pe saraci? Nu! Dar cine? Cei ce saracesc de dragul Celui ce a saracit pentru noi (cf. II Cor. 8-9) si care nu au nimic de dat, dar isi aduc aminte pururi cu mintea de cei saraci, de vaduve si de orfani si de cei in neputinte, care ii si vad adeseori si compatimesc cu acestia si plang pentru ei fierbinte, cum era si Iov care zicea: N-am plans oare si eu impreuna cu cel care-si ducea viata greu? (Iov 30, 25), iar atunci cand au cu ce, ii miluiesc pe acestia cu bucurie, aducand aminte fara pizma tuturor si cele privitoare la mantuirea sufletului, urmand Celui ce a spus: Am invatat-o fara viclenie si o impartasesc fara parere de rau (Int. Sol. 7, 13). Acestia sunt cei fericiti de Domnul ca fiind cu adevarat milostivi; de aceea, de la o asemenea milostenie, ca printr-o treapta, ajung la curatirea desavarsita a sufletului”.

Comentariu Jean-Claude Larchet: Continuare»

11 Comentarii »

• Troparul si Viata Sfantului Simeon Noul Teolog – la: Ortodoxie şi Viaţă

Despre blasfemie. Si ca cel ce zice ca nu e cu putinta ca cineva din generatia prezenta sa se faca partas de Duhul Sfant, precum si cel ce defaima lucrarile Duhului si le atribuie potrivnicului, introduc o noua erezie in Biserica lui Dumnezeu.

Blasfemia impotriva Duhului Sfant

Fratilor si parintilor, “orice pacat“, spune cuvantul preasfant al Mantuitorului, “se va ierta oamenilor, dar celui ce va blasfemia impotriva Duhului Sfant nu i se va ierta nici in veacul de acum nici in cel viitor” [Mt 12, 31-32]. Sa cercetam care este blasfemia impotriva Duhului Sfant. Blasfemia impotriva Duhului Sfant e faptul de a atribui lucrarile duhului celui potrivnic, dupa cum spune Marele Vasile. Dar cum face cineva aceasta? Atunci cand vazand cineva la unul din fratii lui fie minunile facute de Duhul Sfant, fie o alta harisma dumnezeiasca – adica strapungere, lacrimi, smerenie, cunostinta dumnezeiasca, cuvant al intelepciunii celei de sus [I Co 12, 8; Iac 3, 15-17], sau alt lucru daruit de Duhul lui Dumnezeu celor ce-L iubesc pe El [Rm 8, 28] - zice ca aceasta este din inselaciunea diavolului. La fel, si cel ce zice ca cei ce sunt manati de Duhul lui Dumnezeu ca niste fii ai lui Dumnezeu [Rm 8, 28], cei ce fac poruncile lui Dumnezeu, Tatal lor, sunt amagiti de demoni, si acesta blasfemiaza impotriva Duhului Sfant Care lucreaza intru ei [cf.2 Co 12, 11; Ef 2, 2] ca odinioara iudeii impotriva Fiului lui Dumnezeu; caci si aceia vedeau demonii alungati de Hristos si blasfemiau impotriva Duhului Lui Celui Sfant zicand fara rusine nerusinatii: “Cu Beelzebub, capetenia demonilor, scoate demonii” [Lc 11, 15]. Dar unii, auzind acestea, nu aud si vazand nu vad [Mt 13, 13], ca unii ce au iesit din ei insisi, departand si respingand de la sufletele lor intreaga Scriptura si izgonind din mintile lor cunostinta ce vine din acestea [Scripturi]; si nu tremura de frica sa spuna ca toate lucrarile Duhului de care da marturie dumnezeiasca Scriptura vin dintr-o betie si o lucrare demonica. Continuare»

13 Comentarii »

Despre post. Si ca nu trebuie sa pazim si sa imbratisam cu ravna folosul postului numai in prima saptamana din Postul Mare, ci cei ravnitori trebuie sa pazeasca deopotriva aceeasi ravna in toate saptamanile Postului Mare.

Prima saptamana a Postului Mare

Parintilor si fratilor, cele pe care le vom grai acum iubirii voastre trebuia sa le spun duminica trecuta. Dar fiindca stiam ca toata semintia preacrestineasca, monahi si mireni, primeste, fiecare dintre noi, in prima si sfanta saptamana din Postul Mare cu ravna aprinsa binele postului, ca oricine isi pleaca de bunavoie gatul sub acest jug [Sir 51, 26] si ca nu este nimeni, nici dintre cei ce deznadajduiesc foarte de mantuirea lor si vietuiesc in nefrica si dispretul lui Dumnezeu, care sa dispretuiasca legea postului in acea saptamana si sa nu se infraneze mai degraba el insusi, dupa putere, impreuna cu toti – de aceea, numai astazi vin sa va spun cateva cuvinte pe scurt despre timpul in care ne aflam acum. Continuare»

11 Comentarii »

“Nu socotiţi că am venit să aduc pace pe pământ; n-am venit să aduc pace, ci sabie. Căci am venit să despart pe fiu de tatăl său, pe fiică de mama sa, pe noră de soacra sa. Cel ce iubeşte pe tată ori pe mamă mai mult decât pe Mine nu este vrednic de Mine; cel ce iubeşte pe fiu ori pe fiică mai mult decât pe Mine nu este vrednic de Mine. Şi cel ce nu-şi ia crucea şi nu-Mi urmează Mie nu este vrednic de Mine“. Continuare»

7 Comentarii »

Prima parte – aici

Sfintii Parinti despre formarea duhovniceasca din vremea noastra

“Dar, revenind la problema noastra, sa vedem ce ne spun Parintii Bisericii despre formarea duhovniceasca si de raportul ei cu cunoasterea de tip intelectual. Si as vrea sa citam doua locuri de dimensiuni mici de la doi mari sfinti ai Bisericii, de la Sfantul Simeon Noul Teolog si Sfantul Ignatie Briancianinov, in lucrarile carora gasim in chip curat invatatura Sfintilor Parinti despre problema noastra. Sfantul Simeon Noul Teolog, vorbind despre adevarata cunoastere, despre cunoasterea Lui Dumnezeu si cunoasterea de tip intelectual, care este a veacului de acum, spune urmatoarele: Continuare»

13 Comentarii »

Despre pocainta si frica de Dumnezeu

“Ce razboi are sufletul si ce chin are inima celui ce se pocaieste cu duh umilit; ce cuvinte spune el si cum se roaga Stapanului celui iubitor de oameni”.

Cateheza 23

“Ascultati, cuvintele mele, alesii mei fii, preaiubitii mei, dobanda mea, ascultati-ma, daca in adevar ma iubiti si ma socotiti parintele vostru. Care om, avand inima atinsa de otrava si fiind lovit si chinuit de o nesuferita durere inlauntrul sau, mai ia aminte la ranile usoare de pe trupul sau si se mai grijeste de ele? Caci durerea ascunsa din inima ii acopera orice alta durere sau mancarime ivita pe trup si chinul inimii sale nu-i da pas sa ia seama si sa vada cele de pe trupul sau. Durerea si chinul nesuferit al inimii il fac sa uite toate ranile de pe trup, el isi sfasie hainele cu propriile sale maini si cu unghiile isi zgarie ranile de pe trup. Uita si de parinti si de prieteni si asupra nimanui din lume si nu-si mai arunca ochii. Nu se mai uita incruntat la cel ce-l ocaraste, isi lasa averea sa i-o jefuiasca cine vrea. Nu-si mai mananca cu placere painea, caci este plina de amaraciune; fara placere isi bea vinul, fiind satul de durere; celor ce-l cheama la ospat le raspunde cu mare manie: “Plecati de aici, caci moartea imi zdrobeste inima si ce stiu eu daca nu ma va lua indata? Mi-e sila sa mai traiesc in aceasta viata, caci viata este moarte si eu nu stiam“. Si nu se mai culca pe patul sau de odihna, ci sta rostogolindu-se si zbatandu-se pe pamant, cu mari strigate si gemete, neluand aminte la cei ce-l vad facand aceste lucruri nepotrivite sau la cei ce-i aud strigatele si clevetesc impotriva lui. Continuare»

10 Comentarii »

“…Nu la lumini se uita el, nici la multimea poporului, nici la adunarea prietenilor sai; ci el cugeta numai la cele ce se intampla dupa aceea, cand luminile se vor stinge, cand fiecare se va duce acasa si el va ramane singur in intuneric”.

Despre sarbatori

“Cum sa praznuim sarbatorile si ce simbolizeaza cele pe care le facem in sarbatori si impotriva celor ce fac din ele un prilej de lauda. Si despre cei ce se impartasesc cu vrednicie sau cu nevrednicie si ce deosebire este intre ei. Si, in sfarsit, cum se uneste sau nu se uneste omul cu Dumnezeu in Sfanta Impartasanie. Continuare»

5 Comentarii »

* (Dati click pe titlul file-ului audio pentru a descarca sau ascultati online apasand “play”)

• Din predica Sf. Nicolae Velimirovici la Botezul Domnului: Continuare»

19 Comentarii »