Sfantul Nicolae Velimirovici
Arhiva postarilor pentru aceasta categorie
Arhiva postarilor pentru aceasta categorie
Publicat pe 07 Jan 2012 | Categorii: Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Sfantul Ioan Botezatorul, Sfantul Nicolae Velimirovici, Sfintii - prietenii lui Dumnezeu, prietenii nostri | Print
“Cum cea mai mare misiune a vietii Sfantului Ioan pe pamant a fost aceea ca L-a botezat pe Domnul nostru in raul Iordan, in ziua urmatoare Botezului Domnului Biserica a randuit praznuirea pomenirii acestui mare si slavit Proroc. De aceasta sarbatoare este legata si pomenirea despre mana Inaintemergatorului. Sfantul Evanghelist Luca a dorit sa mute trupul lui Ioan din Sevastia, unde Sfantul Proroc fusese omorat de Irod, in Antiohia, care era patria lui Luca. El nu a reusit insa sa obtina si sa mute in Antiohia decat mana dreapta a Sf. Ioan, care s-a pastrat in Antiohia pana in secolul al X-lea, cand a fost mutata la Constantinopol. De acolo ea a disparut in timpul stapanirii turcilor.
Exista multe pomeniri ale Sfantului Ioan Botezatorul de-a lungul anului bisericesc, dar aceasta este cea mai slavita dintre ele. In Sfintele Evanghelii, intre persoanele care s-au aflat in jurul Mantuitorului, Sfantul Ioan Botezatorul are un loc cu totul aparte prin nasterea sa minunata si prin viata sa in lume, prin aceea ca a botezat multimi de oameni cu botezul pocaintei si L-a botezat pe Insusi Mantuitorul, si in sfarsit, prin felul tragic in care a parasit lumea aceasta. Curatia lui era atat de inalta incat cu adevarat este numit de Biserica inger in trup. Sfantul Ioan se deosebeste de prorocii dinaintea lui prin aceea ca L-a si aratat cu mana pe Cel despre Care a prorocit.
Se spune ca in fiecare an la aceasta sarbatoare a Sfantului, episcopul [Antiohiei] aducea si mana Sfantului Ioan inaintea poporului. Uneori mana aparea cu degetele desfacute, iar alteori stranse. In primul caz se arata ca anul va fi plin de roade, iar in al doilea ca va fi lipsa de roade si foamete“.
Publicat pe 04 Dec 2011 | Categorii: Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, IPS Bartolomeu Anania, Sfantul Nicolae Velimirovici, VIDEO, Vindecarea femeii garbove, Vremurile in care traim | Print
“Omul garbovit nu priveste la cer, ci la pamant. Asa era in vremea aceea o femeie garbova. De optsprezece ani impliniti, capul ei era impreunat cu genunchii, incat putea privi doar praful pamantului si viermii din praf, si respira praf si toate duhorile pamantului. Dar Hristos s’a milostivit de ea, si i-a strigat: Femeie, slobozitu-te-ai de boala ta. Si si-au pus pre dansa mainile; si indata s’a indreptat, si slavea pre Dumnezeu. (Lc. 13:12-13)
Talcuirea moderna: din toate continentele acestei lumi, Europa o reprezinta pe femeia garbova. De cand intai-statatorii duhovnicesti ai Europei, fara stiinta si voia popoarelor Europene, s’au rupt de adevarata Biserica a lui Hristos, din Rasarit, de atunci omenirea Europeana a inceput din ce in ce mai mult sa se garboveasca si sa-si aplece capul spre pamant. Continuare»
Publicat pe 19 Nov 2011 | Categorii: "Concentrate" duhovnicesti, Cum ne iubeste Dumnezeul nostru, Ecumenism, Fericitul Preot Martir Daniil Sasoev, Mucenici ai vremurilor noastre, Razboiul nevazut, Sfantul Iustin Popovici, Sfantul Nicolae Velimirovici | Print
“- O altă întrebare despre viaţa duhovnicească. Ce este necesar pentru a rezista ispitelor contemporane, care este virtutea cea mai importantă?
- Părintele Daniel: Increderea în Dumnezeu este cea mai importantă. Dacă noi nu avem încredere în Dumnezeu, atunci rugăciunea noastră va deveni o regulă chinuitoare. Duhovnicul va deveni un psihanalist. Toate celelalte lucruri vor deveni neimportante. Trebuie să existe încrederea personală în Dumnezeu. Trebuie să ţinem minte că suntem sub Dumnezeu şi Dumnezeu este cu noi.
Dumnezeu ne ţine într-adevăr în mâinile Lui. Şi nimeni nu ne va despărţi de El, după cum spune Apostolul Pavel: cine ne va despărţi de dragostea lui Dumnezeu în Iisus Hristos? Într-adevăr, dacă noi vom fi cu Dumnezeu, toţi ceilalţi „binefăcători” vor renunţa. Rugăciunea va deveni comunicarea cu Dumnezeu, Care este cu noi. Continuare»
Publicat pe 09 Jul 2011 | Categorii: Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Mandria, trufia, Marturisirea Bisericii, Meditatii duhovnicesti, Parintele Teofan Popescu, PS Sebastian, Sfantul Nicolae Velimirovici, Talcuiri ale textelor scripturistice, Vindecarea slugii sutasului | Print
“Când deasa legătură cu Dumnezeu îl face pe om mândru, omul cade într-o pierzanie mai grea decât cei care n-au avut cunoştinţă şi apropiere de Dumnezeu”. (Sf. Nicolae Velimirovici)
Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.
- O paralela intre rerecunoasterea de catre evrei a lui Hristos - ei fiind fixati doar pe ideea ca sunt poporul ales - si nerecunostinta crestinilor fata de Dumnezeu, care uita usor binefacerile Sale si ajung sa cada in pacate grele, chiar dupa cunoasterea Sa.
- Nerecunostinta duce la intunecare si la necredinta, pana acolo incat nu-L mai recunosti pe Hristos, cazi foarte rau, de sus.
- De multe ori simtim ca ne-a scos Dumnezeu dintr-o incercare, boala, tulburare, patima, foarte grea, iar dupa ce scapam, uitam sa-i multumim lui Dumnezeu prin… viata intreaga pe care o ducem, nu doar printr-o rugaciune!
- Ispita neseriozitatii si delasarii in problemele de credinta.
- Doua momente din istoria noastra, doua daruri facute poporului roman de Dumnezeu, pentru care nu am stiut sa-I fim recunoscatori, iar darurile au fost pierdute. (a se asculta care).
- E foarte usor sa dam vina pe altii, pe comploturi, dar daca este sa judecam duhovniceste, trebuie sa dam vina pe noi insine, in primul rand.
- Nu stim sa fim constanti in credinta noastra. Daca credem ca putem muri oricand, multumirea noastra fata de Dumnezeu ar trebui sa fie continua. Continuare»
Publicat pe 24 Apr 2011 | Categorii: "Concentrate" duhovnicesti, Duminici si Sarbatori - Noime vii pentru viata noastra, Invierea Domnului (Sfintele Pasti), Sfantul Nicolae Velimirovici, Sfinti Parinti recenti | Print
Hristos a înviat! – înseamnă că, cu adevărat, este Dumnezeu.
Hristos a înviat! – înseamnă că, cu adevărat, este o lume cerească, lumea cea adevărată şi fără de moarte.
Hristos a înviat! – înseamnă că viaţa este mai tare decât moartea.
Publicat pe 23 Apr 2011 | Categorii: Duminici si Sarbatori - Noime vii pentru viata noastra, Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Invierea Domnului (Sfintele Pasti), Parintele Arsenie Muscalu, Parintele Iachint al Putnei, Sfantul Ioan Gura de Aur, Sfantul Ioan Maximovici, Sfantul Nicolae Velimirovici, Talcuiri ale textelor scripturistice | Print
*
***
***
Imnul Invierii de Valeriu Gafencu
Noaptea învierii de Nichifor Crainic
Alte resurse:
***
O colectie a catorva dintre cele mai ziditoare si emotionante predici sau cuvinte de folos pentru Inviere:
Sfantul Ioan Gura de Aur, Sfantul Nicolae Velimirovici, Sfantul Ioan Maximovici, Cuviosul Iachint Unciuleac, Parintele Arsenie Muscalu:
Am lepadat povara postului, dar n-am lepadat rodul lui, pe care e vremea sa-l culegem. A trecut oboseala nevointelor, dar sa nu treaca ravna faptelor bune. S-a dus postul, dar sa ramana evlavia. Mai bine spus, [...] a trecut postul cel trupesc, dar n-a trecut postul cel duhovnicesc. Acesta e mai bun decat acela, iar acela pentru acesta s-a facut. Dupa cum, cand posteati, va spuneam ca se poate sa nu postesti, desi postesti, tot astfel si acum va spun ca se poate sa postesti, desi nu postesti. [...] Cum poate sa nu posteasca cel care posteste? Iata: cand cineva se opreste de la mancari, dar nu se opreste de la pacate. Cum poate sa posteasca cel care nu posteste? Iata: cand se bucura de mancare, dar nu gusta din pacat. [...]
Publicat pe 23 Apr 2011 | Categorii: Duminici si Sarbatori - Noime vii pentru viata noastra, Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Saptamana Mare, Sfantul Nicolae Velimirovici, Sfinti Parinti, Talcuiri ale textelor scripturistice, Triodul si Postul cel Mare | Print
Pentru toti fiii ei credinciosi si pentru toti cei… cu urechi de auzit si dornici de a intra in ascultarea Bisericii, ea, Maica noastra de suflet, ne cheama si astazi, cu deosebire, la cuvenita cinstire acestei zile sfinte de mantuire platita cu pret preascump:
“Cand te copleseste ceva, nu te intrista, ci totdeauna stai cu duhul la mormantul Mantuitorului, ca si mine: eu, si in inchisoare, si in deportare, am stat totdeauna cu duhul la mormantul Domnului!”. (Sf. Kuksa de la Odessa)
Publicat pe 22 Apr 2011 | Categorii: Ce este pacatul?, Cum ne iubeste Dumnezeul nostru, Duminici si Sarbatori - Noime vii pentru viata noastra, Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Radu Gyr, Saptamana Mare, Sfantul Nicolae Velimirovici, Sfinti Parinti, Talcuiri ale textelor scripturistice, Triodul si Postul cel Mare | Print
(Cuv. Paisie Aghioritul) Continuare»
Publicat pe 18 Mar 2011 | Categorii: Profetii si marturii pentru vremurile de pe urma, Razboiul nevazut, Sfantul Nicolae Velimirovici, Vremurile in care traim | Print

*
1. Pe cea dintâi pagină a Sfintei Scripturi stă scris că Făcătorul a făcut luminători pe bolta cerească, pentru a fi semne. Sensul exterior al acestor spuse este „ca să fie semne vremurilor şi zilelor şi anilor,” precum şi scrie acolo. Sensul lăuntric însă este „ca să fie semne duhovnicesc-morale pentru oamenii gânditori”. Cu alte cuvinte, ca să fie semnale pentru oamenii lui Dumnezeu, semnale ale bunăvoinţei sau mâniei dumnezeieşti, îndemnuri sau prorocii.
2. Când Hristos a murit pe cruce,
„întuneric s’a făcut preste tot pământul până la al nouălea ceas, şi s’a întunecat soarele şi s’a rumpt catapeteasma bisericii prin mijloc. Şi pământul s’a cutremurat şi pietrile s’au despicat, şi mormânturile s’au deschis”. /Lc. 23:44; Mat. 27:51/
Cu adevărat, semne limpezi ale dreptăţii lui Hristos şi ale mâniei cereşti!
3. La rugăciunea Dreptului Iisús Navì, Cel Preaînalt a oprit mersul Soarelui şi al Lunii: Continuare»
Publicat pe 18 Mar 2011 | Categorii: Rugaciunea (Cum sa ne rugam?), Sfantul Nicolae Velimirovici, Sfintii - prietenii lui Dumnezeu, prietenii nostri, VIDEO | Print

Împărăteasă, Maică a Împăratului Hristos,
care prin tine s’a arătat să ne facă fii şi fiice împărăteşti, ţie aducem mulţămită pentru prea-multele bunătăţi,
şi acoperemântul şi ocrotirea de văzuţii
şi nevăzuţii noştri vrăjmaşi, din veac şi până în acest ceas.
Maică cea bună a lui Dumnezeu, înalţă rugăciunile şi cererile
noastre la Înălţimea Sa cea vecinică, Continuare»