Război întru Cuvânt

• IMPORTANT: “Cand ma necajesc, degrab ma auzi…”

(…) Postul Pastelui incepe, de fapt, de la vecernia din aceasta Duminica. Aceasta slujba unica, atat de adanca si frumoasa, lipseste din atat de multe biserici ale noastre. Totusi nimic nu destainuie mai bine “tonalitatea” Postului Mare in Biserica Ortodoxa; nicaieri nu se manifesta mai bine chemarea sa profunda catre om.

Slujba incepe cu o vecernie solemna, cu slujitori imbracati in vesminte luminoase. Stihurile care urmeaza Psalmului “Doamne strigat-am catre Tine…” anunta venirea Pastelui si, dincolo de Post, apropierea Pastelui! (…)”

• Prochimenul cel Mare din Vecernia Iertarii, “Sa nu intorci fata ta…” (mp3)

• Cu noi este Dumnezeu!
• Doamne al Puterilor, fii cu noi!
• Suflete al meu, pentru ce dormi?

• Canonul Sf. Andrei Criteanul cantat de Parintii si corul psaltic de la Manastirea Radu-Voda, Bucuresti;

• Canonul Sf. Andrei Criteanul cu fragmente din Pavecernita Mare in versiunea Man. Stavropoleos, Bucuresti

• Roman Melodul – Liturghia Darurilor mai inainte sfintite

• Manastirea Parva – Din Postul Mare si alte cantari frumoase
• Psalt Sebastian Heltianu – Miluieste-ma, Dumnezeule
• Usile pocaintei – Corul Anghelos

“Piotr, inima mea dulce,

Cat de mult s-a bucurat bunelul tău de scrisorica ce mi-ai trimis-o… Fiecare scrisorica în care ii spui bunelului ca eşti bine, cu ajutorul lui Dumnezeu, în care se vede ca ai harul în inimioara ta şi ca acolo se aude o cantare de slăvire lui Dumnezeu, acea scrisorica este o bomboana pe care tu o dăruieşti bunelului, aşa să ştii. Si ştii ca buneilor le plac dulciurile cu ciocolata…

Piotr, dragul bunelului drag, am ajuns la porţile Postului Mare, cum tu spui. Fericitul vlădică sfânt Luca al Crimeei avea chiar o carte de predici cu acest nume; s-a tipărit la noi în Rusia, acum vreo doi ani în urma.

Postul cel Mare… Ce pot eu să mai spun, inima mea dulce, decât ca este o multdorită vreme de curăţire, o multiubită petrecere în înfrânare nu numai de la mâncăruri dar mai cu seama de la tot ceea ce este lumesc şi nepotrivit lucrării noastre duhovniceşti. Continuare»

1 Comentariu »

“Niciodată să nu crezi ca El nu te ascultă.

Inima mea dulce, El te ascultă înainte ca gura să se deschidă şi înainte ca oftatul să ţi se fi slobozit din piept”.

Frate Piotr, harul cel dumnezeiesc să te lumineze şi să te întraripeze cu dumnezeiescul dor,

Fiul meu,

Din nou mă supun gândului meu celui plin de duioasa dragoste pentru tine şi iţi scriu, sperând ca tu vei pune la inima cuvintele mele, nu ca pe nişte cuvinte duhovniceşti, ci ca pe cuvinte venite dintr-o experienţă amară de viaţă, dar şi din îndulciri pe care Domnul Dumnezeu mi le-a trimis atunci când El a socotit.

Aş vrea sa-ţi mărturisesc ca şi eu, un hârb scofâlcit şi uscat, am cutezat a mă apropia de viaţă monahala, nu chiar din fragedă vârsta, deşi poate ar fi fost mai bine aşa. Să ştii ca eu am intrat în mănăstire, cunoscându-i pe Bătrânii de la Pskov, o lavra care n-a fost închisa niciodată, la vârsta de 32 de ani. Maica mea, iubindu-mă foarte mult, nu vroia să mă lase şi nici eu nu eram prea hotărât, fiindu-mi oarecând teama, gândindu-mă ca ce o să fac eu intr-o mănăstire, ca o să mă plictisesc toata ziua! Cu toate acestea maica mea mi-a sădit în suflet dragostea de sfintele slujbe şi de sfânta Spovedanie. Întrucât nu eram decis, m-am “consacrat” meseriei mele de învăţător intr-un sat al Rusiei de nord unde m-am născut, pe care o făceam cu multa dăruire. Eram pasionat de ceea ce făceam dar nu-mi aducea întreaga mulţumire în inima. Continuare»

18 Comentarii »

“Acum nu mai e timp… Nici de zidiri, nici de cupole, nici de iluzii. Iluzia cea mai mare e ca Biserica trăieşte un triumf, căci Evanghelia se propovăduieşte azi pretutindeni, pretutindeni. Acum e timpul călătoriei spre înlăuntru…”

“Fratele nostru drag!

Este un răstimp mult prea îndelungat de când nu ti-am dat – şi nu v-am mai dat – un semn de viaţă, pentru a mai nădăjdui intr-o grabnica iertare din partea voastră. Si totuşi… Nădăjduiesc ca ne vei ierta căci în cele de mai jos vei afla câte ceva despre vieţuirea noastră aici şi despre cele pe care Domnul, în nepătrunsa Lui iconomie ni le-a rânduit. In ziua prăznuirii pe stil vechi a Sfântului Ioan Botezătorul, 20 ianuarie deci pe noul calendar, Selafiil, Batiushka nostru cel scump, făclia vieţuirii noastre monahiceşti, mijlocitorul nostru înaintea tronului Dreptului Judecător, s-a născut în cer. Continuare»

16 Comentarii »

“Vremurile s-au apropiat de sfarsit. Nu vreau sa te sperii, iubitul meu copil, poate Domnul va mai ingadui putin timp pentru pocainta noastra. Noi nu stim anume cat, dar mai este putin timp, putin timp. (…)  Multe rautati. Dar mai cu seama conditiile cele politice si economice care sunt gata a primi venirea Antihristului. Parintele are multa carte, eu sunt mai simplu si nu prea inteleg toti termenii astia ce mi-i scrie, doar ca simt ca noi toti ne indreptam spre sfarsitul vremii ce o putem numi fara sa gresim, eshatologica. Numai cineva orb la minte poate crede ca totul este o fericire si ca Biserica sau monahismul vor intra intr-o epoca aurita.

Cel mai greu va fi pentru oamenii cu familii si cu copii, caci legandu-se ei de acestia si de banutul pentru care trudesc, cu greu se vor putea desprinde de toate. Dar si pentru ei Domnul va randui ceva“.

17 August  2005:

“DOMNUL DUMNEZEU SA TE BINECUVINTEZE, FRATE MIŞA!

Iata, eu, batranul si neputinciosul Selafiil, doresc a-ti spune cateva cuvinte, traduse, la rugamintea mea in romaneste de iubitul meu fiu duhovnicesc, V. ( nota trad.: asa le spune Parintele la toti ucenicii lui).

Fiul meu drag, de cand ai inceput sa le scrii acestor Parinti romani, precum si parintelui A., la fiece scrisoare pe care ma anuntau ei ca au primit-o de la voi, ma bucur si eu ca de la asa o departare se scurg vorbe blagoslovite, incurajari si impreuna nadajduiri… Continuare»

10 Comentarii »

“Inima daruieste-o Domnului si El va turna in ea toate vitaminele si toata energia de a nu te prabusi… Curaj, curaj, iubite Serghei, privirea sus, si vei vedea pe Domnul, cand vei plange, cand vei cauta infrigurat, cand vei sangera poate, vei vedea pe El cum iti intinde cununi cu mana-I iubitoare si mangaietoare… “

“Cand Biserica nu va mai fi prigonita se vor pregati toate pentru imparatia Antihristului” 

Se cuvine sa multumim Preasfintei Treimi pentru marele dar de a ne putea impartasi si noi, nevrednicii, in aceste clipe grele de intunericire tot mai adanca a acestei lumi, de cuvintele incarcate realmente “cu putere multa” si pline de har mangaietor, curatitor si trezitor ale alesilor Sai, pe care ni i-a daruit si in vremea noastra tot mai bogata in vorbe, dar tot mai saraca in Duh.

Vom continua publicarea pe site-ul nostru a corespondentei pe care Staretul Selafiil al Siberiei (vezi: PREGATITI-VA, DRAGII BUNELULUI, PREGATITI-VA!) a intretinut-o, prin intermediul ucenicilor sai romani, pana la moartea sa, din ianuarie 2007, cu un tanar credincios din tara noastra. Dar cum parintele Selafiil insusi intretinuse, in tinerete (pe cand era inca mirean, dar afierosit Domnului si purta numele de Serghei), o corespondenta cu Sfantul Arhiepiscop Luca al Crimeei (Voino-Iasenetki), caruia i-a fost fidel ucenic si urmator, i-a oferit fratelui nostru nepretuita binecuvantare de a-i trimite si lui aceste scrisori inedite primite din partea Sfantului doctor fara de arginti la sfarsitul anilor 40 ai veacul trecut. Avem bucuria asadar sa va impartasim, mai intai, in randurile care vor urma, marturii publicate pentru prima oara si care sunt, dupa cum lesne se poate vedea, de o mare actualitate (si care, numai daca Domnul va mai ingadui putina vreme, cu ajutorul Sau, ar putea sa vada si lumina tiparului).

Continuare»

23 Comentarii »

“Dumnezeu caută la lucrarea tainică a inimii; la lucrarea cea dinlăuntru, nu la cea dinafară. Când se exagerează cu lucrarea de dinafară, cum se întâmplă acum, e semn că s-a părăsit lucrarea lăuntrică“.

Această scrisoare face parte din minunata corespondenţă trimisă de un Staret rus contemporan mai putin cunoscut, Părintele Selafiil din Tomsk, Siberia - ucenicul Sfântului Arhiepiscop Luca al Crimeii - (a nu se confunda cu Batranul Selafiil de la Noul Neamt, duhovnicul parintelui Savatie Bastovoi) către un tânăr român, pe care l-a călăuzit prin scrisorile, prin dragostea şi rugăciunile sale până la trecerea sa către Domnul în ianuarie 2007, la vârsta de 97 de ani. Lucrul minunat este acela că tânărul, deşi nu a vizitat niciodată Rusia, a primit de la Dumnezeu darul de a cunoaşte şi a fi călăuzit, de către unul dintre marii părinţi duhovniceşti ai zilelor noastre. (“Presa Ortodoxa”, nr. 6/2009, text revizuit prin consultare cu destinatarul scrisorii) Continuare»

22 Comentarii »