Război întru Cuvânt

Smerenia

• “Fericiti sunt acei oameni care au reusit sa imite pamantul cel smerit care, desi este calcat de toti, totusi ii tine pe toti cu dragostea sa si-i hraneste cu afectiune ca o mama buna, el, care a dat si materie pentru trupul nostru la creatie. El primeste cu bucurie orice i-am arunca, de la roade bune pana la gunoaie necurate, pe care le transforma fara zgomot in vitamine si le ofera cu imbelsugare, neincetat, prin roadele sale, oamenilor buni si rai. Continuare»

1 Comentariu »

“Modul de vietuire care face sa se implineasca persoana umana este viata launtrica, este intoarcerea cu privirea spre launtrul fiintei, este rugaciunea mintii. Si, asa cum spune cuviosul parintele nostru contemporan noua, Iosif Isihastul Vatopedinul, ai carui fii duhovnicesti suntem noi, omul si in mod special calugarul, sa se indeletniceasca cu aceasta lucrare launtrica. Urmand cuvantul proorocului David: “Cautati si vedeti ca eu sunt Dumnezeu!”.

Intr-una din aratarile de dupa moarte ale parintelui Iosif unui calugar evlavios, i-a spus ca mantuirea oamenilor, mantuirea omenirii consta in savarsirea corecta a acestei lucrari a mintii. De aceea, mesajul pe care vi-l aducem de la Sfantul Munte este acest indemn: atat cat puteti, savarsiti rugaciunea Domnului. Deoarece, din nefericire, astazi oamenii pierd foarte mult timp cu nimicuri. Cei mai multi dintre noi, cei mai multi oameni se vaita permanent ca nu le ajunge timpul, ca nu au timp. Si daca am face un “control” al felului in care isi consuma, isi petrec timpul, am vedea ca petrec foarte mult timp ocupandu-se cu lucruri de nimic. De aceea, fratii mei, atat cat puteti, atat cat aveti putere, iubiti rugaciunea! Pentru ca rugaciunea este modul in care dumnezeiescul har salasluieste in inima omului.

Problemele, in viata omului, s-au inmultit foarte mult, si aceasta se datoreaza faptului ca oamenii s-au indepartat de vietuirea dupa Evanghelia Mantuitorului. Si se afla de aceea oamenii sub o presiune negativa permanenta. Sunt tulburati permanent. Nu au pace inlauntrul lor. Si aceasta pentru ca numai Hristos este pacea noastra, dupa cum ne spune Sfantul Apostol Pavel. Iar problemele din viata noastra nu se rezolva numai prin a ne gandi la ele, ci se rezolva cand ne rugam pentru ele. De aceea, atat cat ne sta in putinta, sa fim inlauntrul Bisericii.

La Sfantul Munte vin foarte multi inchinatori astazi. Si de multe ori vin cu diferite justificari. Pentru ca, uneori, spun ei, se scandalizeaza de atitudinea, de comportamentul unor purtatori de rasa din ierarhia superioara sau din randul preotilor. Dar aceste lucruri sunt numai pretexte, pe care nu le poate infatisa decat un om care se afla in pacat. Noi le raspundem: “Asa cum nu renuntam la stiinta medicala pentru faptul ca exista si medici slabi, tot asa, nu trebuie sa renuntam la Biserica lui Hristos pentru ca exista slujitori nevrednici in slujba Bisericii”. Sa nu uitam ca din primii membri ai Bisericii, care au fost cei doisprezece apostoli, intre ei a fost si fiul pierzarii. Dar, cu toate acestea, stim cu totii, dupa fagaduinta Domnului nostru Iisus Hristos, ca portile iadului nu vor birui Biserica lui Hristos”. Continuare»

26 Comentarii »

“Sa nu ne topim de grijile celor trebuincioase trupului, ci sa credem din tot sufletul lui Dumnezeu, cum a zis un oarecare barbat minunat: ”Incredeti-va in Domnul si va va intari’‘, si cum scrie fericitul Apostol Petru: ”Fiti cumpatati si fiti treji in rugaciuni si toata grija voastra aruncati-o asupra Domnului, caci El are grija de voi’‘.

Iar daca te mai indoiesti si nu crezi ca are grija de tine ca sa te hraneasca, priveste la paianjen si gandeste-te cat de mult se deosebeste omul de paianjen. Continuare»

7 Comentarii »

(inregistrari din 2009; sursa primelor doua filmulete: aici)

***

Selectii din alte cuvinte esentiale si trezitoare ale parintelui Iustin pentru vremurile noastre:

• Interviul dat in Postul Mare 2010 Laurei Isabela Aivancesei pentru Radio Romania, la emisiunea: Întâlniri duhovniceşti la “Semnături celebre”

 



• Parintele Justin despre vaccinuri si vremurile de acum: NU AVEM DECAT SOLUTII DUREROASE, TREBUIE SA NE PREGATIM DE MARTIRAJ

Dragii mei, e greu să dai un răspuns unui popor întreg, pentru că nu avem decât soluţii dureroase, pentru că aceasta este realitatea în care trăim, foarte, foarte dureroasă. Continuare»

44 Comentarii »

Despre apostazia generală

… Toţi s-au plecat: şi stăpânirea, şi arhiereii, şi miniştrii, şi ofiţerii; şi preoţi, şi monahi, şi soldaţi, şi cărturari, şi neştiutori de carte, şi bogaţi, şi săraci, şi mari, şi mici, bărbaţi şi femei. De la acest neam şi de la aceşti oameni să nu aşteptăm progres sau vreo procopseală, ci mai degrabă suliţa viitoare şi ultima şi marea mânie care ne va veni de la fiii pierzaniei, fiii neascultării. Există şi puţine excepţii, există şi puţini aleşi, de dragul cărora Domnul rabdă pe cei mulţi şi păcătoşi. Dar sunt atât de puţini cei aleşi, încât mă tem că nu le va fi cu putinţă să oprească mânia cea dreaptă a lui Dumnezeu, cea pornită împotriva păcătoşilor, şi va veni mânia cea mare de la Domnul Atotţiitorul şi întristare aşa cum nu a fost de la începutul lumii până astăzi. Noi, păcătoşii, unde să fugim? Numai la Dumnezeu ne vom putea refugia, şi  să fim gata pentru asta, căci s-a apropiat sfârşitul acestui veac. Continuare»

15 Comentarii »

“E de dorit un adversar declarat decat unul pervers” (Virgil Maxim).

“Administratia slabise supravegherea activitatii mele din curtea elevilor. Tatal lui Ciprian Stoica, directorul scolii normale din Deva, a venit la vorbitor. Ii adusese vioara lui Cipi, cum il alintau colegii; avea talent si tatal gandea ca ar putea obtine permisiunea, avand in vedere ca avea condamnare mica, un an sau doi, sa exreseze pentru a nu pierde indemanarea. L-a determinat pe directorul Spirea Dumitrescu sa admita vioara in inchisoare. Un alt Ciprian isi canta acum durerea in temnita, era un virtuos al viorii, la 17 ani; nu de putine ori seara in dormitor, interpreta Balada lui Porumbescu si smulgea ropote de aplauze si lacrimi din ochii copiilor.

Intr-o zi, probabil mai relaxat sau ca divertisment, a dat-o pe conga, melodie la moda atunci. Copiii, uitand de sine, s-au prins lant, fredonand ritmul melodiei. La coada, Ionică Puscas, actualul savant dr. Ioan Puscas, slab ca o trestie, abia intremat, cu ochii de cer senin, pe cap cu o caciulita tuguiata, ce mai ramasese din ea - in beciurile securitatii Cluj fusese groaznic chinuit, la numai 15 anisori - se avanta ridicand piciorul in ritm cu ceilalti. Doamne, nu tine in seama pacatele tineretilor mele, zicea David.

Tocmai intrasem in camera. Am zambit in fata nevinovatiei si naivitatii lor in aceasta tinereasca desfatare. Dar voiam sa-i fac sa nu uite conditia: Privegheati si va rugati, caci nu stiti nici ziua si ceasul in care va veni Stapanul si pe fiecare in ce-l va gasi facand, in aceea il va lua. Fiindca tineam mult la Ionică, i-am soptit cu glas pe jumatate dojenitor: Continuare»

34 Comentarii »

Pahomie este ispitit de catre demonul slavei desarte

Intorcandu-se  Sfantul spre manastirea lui si aflandu-se in pustiul ce se numeste Amnon, se apropiara de el legiuni de demoni insotindu-l de-a dreapta si de-a stanga, in vreme ce altii alergau inainte spunand: “Iata omul binecuvantat de Dumnezeu”. Acest lucru il faceau voind sa-i insufle slava desarta. Dar cunoscandu-le el viclenia, cu cat aceia strigau laudandu-l, tot pe atat el isi marturisea strigand lui Dumnezeu pacatele sale. Reducand la neputinta ticalosia demonilor, le zise:

“Nu ma veti putea robi slavei desarte, nelegiuitilor, caci imi cunosc ticalosiile pentru care sunt dator pururea a plange din cauza pedepsei vesnice. N-am trebuinta deci de minciuna si inselaciunea voastra perfida; lucrul vostru este pieirea sufletelor. Nu ma las asadar prins in mreaja laudelor voastre, caci cunosc priceputa voastra rautate si intentia voastra nelegiuita”.

Acestea spunand demonilor Sfantul Pahomie, ei nu contenira cu nerusinarea lor, ci au ramas cu dansul pana cand s-a apropiat sa intre in manastirea lui. Atunci, dupa ce l-au salutat, s-au indepartat. Continuare»

8 Comentarii »

• Cititi si: FERICITUL FILOTEI ZERVAKOS – 30 DE ANI DE LA MUTAREA LA CER: “Vremuri stricate, zile viclene, cel ce se mantuieste pe sine mare se va numi…”

Despre ispite

… Ispitele există şi vor exista până la sfârşitul vieţii noastre şi trebuie, pe cât este cu putinţă, să ne păzim de nenumăratele capcane pe care ni le întinde înainte vicleanul Satan. Nimeni nu poate scăpa de acestea, decât numai smerenia, precum a zis Sfântul Antonie, şi rugăciunea: Izbăveşte-ne, Doamne de cel viclean…

Ai răbdare, va trece şi aceasta ca şi toate celelalte care au venit şi au trecut căci numai moartea şi viitoarea Judecată şi viaţa veşnică şi iadul cel veşnic nu trec. Dar şi moartea şi Judecata viitoare vor veni şi vor trece şi vor rămâne numai viaţa veşnică şi iadul cel veşnic; acestea niciodată nu vor trece. Să lucrăm pe cât este cu putinţă virtuţile pentru a moşteni viaţa veşnică şi Împărăţia cerurilor…

…Cel care ia aminte, care este raţional şi cuviincios, se foloseşte mult de întristări şi ispite. Cel ce fuge de ispită fuge de viaţa veşnică, spune Avva Hiperehios. Noi, generaţia de astăzi, neamul cel viclean şi stricat, vrem să intrăm în împărăţia cerurilor nu pe calea cea strâmtă şi cu chinuri, ci pe cea largă şi cu odihnă. Să ne miluiască Dumnezeu şi întâi pe mine care zic şi nu fac… Continuare»

5 Comentarii »

“Primejdiile sunt multe, si in dreapta si in stanga, si in fata si in spate, este nevoie de mare atentie, caci oricat de puternic ai fi, tot esti in primejdie. Doar o singura nadejde exista, Dumnezeu“.

Acum exact trei decenii, pe 8 mai 1980 pleca spre Cer ucenicul cel mai cunoscut al Sfantului Ierarh Nectarie de Eghina, Fericitul Filotei Zervakos, in ziua praznicului Sfintilor Ioan “Teologul” si Arsenie cel Mare, sfinti cu care s-a si asemanat in viata lui. A avut deopotriva curatia inimii si dragostea fierbinte de Dumnezeu si de oameni a ucenicului celui iubit al Domnului, cat si iubirea de singuratate si plansul duhovnicesc care l-au caracterizat pe avva Arsenie. A primit asadar, asemenea acestora, atat darul facerii de minuni si al descoperirilor, al viziunilor dumnezeiesti minunate, cat si darul lacrimilor pentru pacatele sale si pentru ale intregii lumi.

Ne putem gandi si ca adormirea sa a avut loc inainte de praznuirea unuia dintre cei mai mari prooroci ai Vechiului Testament, Isaia, nu intamplator scrierile  avvei Filothei avand un pronuntat caracter profetic si de chemare la pocainta a noului popor al lui Dumnezeu, crestinii, la fel de morti duhovniceste astazi ca si evreii din timpul proorocilor.

Toate aceste daruri se oglindesc in cuvintele de mai jos, pe care vi le oferim in cinstea Cuviosului Parinte Filothei. Sa ascultam si sa urmam acest glas al Domnului, inca un sfant parinte contemporan daruit noua de Hristos in aceste “zile viclene”, cum chiar Sfintia sa numea, cu durere mare, vremurile in care traim astazi: Continuare AICI

***

FERICITUL FILOTEI – CĂLĂTOR CĂTRE CER

(mai 1884 – 8 mai 1980)

“(…) Fericitul Filotei este dintre cei care, păşind pe urmele sfinţilor apostoli, au lăsat toate şi au bătut cu piciorul ţinuturi întregi, luminând prin cuvântul simplu, odihnind şi călăuzind prin spovedanie şi sfătuire, împlinind de multe ori şi nevoile materiale ale fiilor săi duhovniceşti. De multe ori spune: „toţi sunteţi fiii mei duhovniceşti“.

Despre fericitul părinte Filotei Zervakos nu poate vorbi nimeni mai bine decât înseşi cuvintele şi faptele sale. Este dintre puţinii prea înflăcăraţi iubitori ai Stăpânului pentru care dragostea jertfelnică nu ştie de oprelişti, de neputinţe sau boli, de convenienţe sau de voia proprie. Şi stareţ şi duhovnic, şi părinte şi frate, făcător de minuni şi învăţător, scriitor, propovăduitor şi bun iconom, şi călător către cer şi călăuzitor către cele cereşti s-a arătat lumii fericitul Filotei din clipa în care a îmbrăcat schima monahală (29 decembrie 1907) şi până la luminoasa sa trecere în bucuria cea veşnică (8 mai 1980).

După cum singur mărturiseşte, într-o perioadă în care multe sate erau lipsite de preot, cuviosul Filotei neobosit a luat la picior toate satele, oraşele şi insulele Greciei, greu încercată de război şi sărăcie, luminând şi odihnind sufletele oamenilor prin cuvânt şi spovedanie.

Singur mărturiseşte: Continuare»

17 Comentarii »

• IOAN, INIMA SI GLASUL LUI HRISTOS

Dintre evanghelisti, Sfantul Ioan este cel care ne introduce cel mai direct, mai puternic in camarile de taina ale Duhului, ale Imparatiei lui Dumnezeu; din cuvintele, descoperirile sau relatarile sale Hristos ni Se descopera parca cel mai viu, cel mai limpede, cu cea mai mare putere ca Dumnezeu adevarat, ca Dumnezeu al Iubirii si ca Lumina a lumii. Nu in zadar Sfantul Apostol Ioan a fost numit de Biserica si “Teologul“, pentru ca ne-a vorbit despre Dumnezeu cel mai… dumnezeieste, revelandu-ni-L intr-un chip unic si de ne-egalat prin cuvant pe Cuvantul intrupat al Tatalui. Continuare»

7 Comentarii »