Război întru Cuvânt

Frati crestini,

Suntem la incheierea zilei in care am praznuit pe sfanta cuvioasa maica noastra Paraschiva[1].

La Iasi, in acest ceas de seara inca, sfantul ei trup se afla pe un postament inalt, un baldachin in fata catedralei. Lumea, la lumina lumarilor aprinse in numar mare in jurul sfintei sale racle, se pleaca si saruta cu evlavie sfantul ei trup.

De ce arata cinste unui trup mort? Asa se intreaba unii. Frati crestini, noi, oamenii, crestinii indeosebi – si toti oamenii sunt, cu o anumita masura, fiii lui Dumnezeu – noi, oamenii avem aceasta calitate deosebita, suntem temple vii ale Duhului Sfant. Sufletul nostru e legat de acest templu dumnezeiesc, in el locuieste Dumnezeu, daca Il primim. Daca Il dam afara, ramanem goi de El, numai noi ramanem. Sfantul Pavel spune asa:„Nu stiti voi oare ca sunteti templele Duhului Sfant?”Si mai adauga: „Daca va profana cineva acest templu al lui Dumnezeu care este in voi, il va sfarama Dumnezeu”[2], adica il va parasi (…). Continuare»

5 Comentarii »

Parintele Sofian – om al blandetii dumnezeieşti

IPS TEOFAN

Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei

„Eu am zis: dumnezei sunteţi” (Ioan 10, 34). Ţinta urmată cu tenacitate de creştinul autentic este îndumnezeirea, do­bândirea Sfântului Duh. Puţini oameni au capacitatea să înţeleagă acest lucru şi, mult mai puţini, sunt cei care într-o generaţie întreagă îndeplinesc chemarea de a fi dumnezei [dupa har].

Cum se manifestă un om îndumnezeit? Cum arată o persoană care a devenit sălaş al Duhului Sfânt? Care este chipul celui ce a ajuns la „unitatea credinţei şi a cunoaşterii Fiului lui Dumnezeu, la starea bărbatului desăvârşit, la măsura vârstei deplinătăţii lui Hristos” (Efeseni 4,13)7

Dumnezeu m-a binecuvântat de-a lungul vieţii să în­tâlnesc mulţi oameni îmbunătăţiţi duhovniceşte. Amintesc câţiva dintre cei plecaţi în lumea Împărăţiei cerurilor: Continuare»

15 Comentarii »

SFATURI DE MANTUIRE

***

VIDEO - CU SI DESPRE PARINTELE SOFIAN:

Continuare»

6 Comentarii »

Mesaj catre tineri pentru pregatirea de vremurile apocaliptice:

“Sa se sfinteasca, sa se curateasca de patimi!”

***

RUGACIUNEA INIMII TREBUIE INSOTITA NEAPARAT DE LUPTA CU PATIMILE SI DE SMERENIA ADEVARATA, A INIMII

“(…) Apropierea de Dumne­zeu se face pe mai multe poteci, însă cea mai bătătorită cale către Dumne­zeu este calea rugăciunii, rugăciunea în sensul de convorbire cu Dumnezeu, dialog cu El. Această rugăciune isihastă este o rugăciune de chemare a numelui Domnului în viaţa noastră de creştini.

- Va rugăm să transmiteţi un mesaj pentru cei tineri care vor citi această revistă¹.

- Să se străduiască şi ei să practice această rugăciune. Poate aveţi „Spove­dania unui pelerin rus”. Acolo este un mesaj foarte important, este experienţa acestei rugăciuni; acest om o trăieşte el însuşi şi dintr-un ţăran care nu-şi imagina aşa ceva despre rugăciune, a ajuns un om foarte luminat în privinţa aceasta. Toată această cultură, să zic aşa, despre rugăciunea lui Iisus, o dobândeşti prin rostirea Numelui Domnului. Tinerii care se apropie de această rugăciune e bine mai întâi să citească această carte, care cuprin­de învăţătura despre rugăciunea lui Iisus, rugăciunea inimii, şi s-o practice. Este calea cea mai simplă.

De obicei această rugăciune este rostită în două moduri sau după două metode: cu respiraţia prelungită (lipită de respiraţie), şi aşa cum se vor­beşte, simplu.

In această carte este o singură metodă, de vorbire simplă. Aşa se adresa şi el lui Dumnezeu şi până la urmă acest om dobândeşte această bucurie de a i se coborî mintea în inimă şi de a se ruga cu ea neîncetat. Acesta era dorul lui şi curiozitatea lui: Cum se poate ruga cineva neîncetat? Pentru că oamenii de obicei sunt activi, vorbesc, povestesc, mănâncă, dorm, se concentrează la anumite probleme. Prin această metodă descoperă că se poate totuşi ca mintea să trateze subiectul pe care şi l-a propus să-l trateze (să vorbească cu cineva, să dea explicaţii), şi în acelaşi timp inima să se roage cu această sfântă rugăciune de chemare a Domnului.

Aşa încât problema, simplu spus, aceasta este: să rostească cât mai mult timp această rugăciune: „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul”. Această rugăciune, pe lângă faptul că trebuie rostită de foarte multe ori şi atent, fiecare cuvânt să fie rostit cu atenţie. S-o rostească cu umilinţă şi smerenie şi tot timpul să fie cu această preocupare de despătimire. Toate năravurile pe care le-a avut până atunci, când porneşte rugăciunea, trebuie să le părăsească rând pe rând. Toate patimile: mânia, trufia, minciuna, vorbirea deşartă, vorbirea de rău, toate trebuie să le curme din viaţa lui. Această chemare a Numelui Domnului să fie făcută cu smerenie, cu această conştiinţă a omului care a greşit înaintea lui Dumnezeu.

Continuare»

12 Comentarii »

Cuvant la Nasterea Maicii Domnului ¹

„Nasterea ta, de Dumnezeu Nascatoare, bucurie a rasarit la toata lumea”.

Asa incepe troparul sarbatorii de astazi, in seara aceasta si duminica. Si in adevar, frati crestini, nici o nastere din cate cunoaste istoria lumii n-a adus omenirii intregi atata bucurie, cata bucurie a adus in lume nasterea Sfintei Fecioare Maria. De la nasterea ei, un nou orizont se deschide pentru omenirea intreaga si de atunci incepe a se scrie o noua istorie in lume, istoria mantuirii neamului omenesc sau, cum spune sfantul Ioan Damaschin: „Astazi este inceputul mantuirii noastre”.

Venirea ei in lume a fost fagaduita de Dumnezeu protoparintilor nostri in raiul cel pamantesc, apoi a fost binevestita de prooroci si asteptata cu dor si infrigurare de toate generatiile de-a lungul miilor de ani, ca pe a aceleia care avea sa nasca pe Mesia, Mantuitorul lumii. Generatii intregi s-au rugat pentru aceasta intrupare din Maica Domnului. Stim ca ea era vasul ales in care S-a pogorat si S-a intrupat Mantuitorul lumii. Precum se stie, Sfanta Fecioara Maria este binecuvantatul rod al rugaciunii indelungi si cu multe lacrimi a batranilor si fericitilor ei parinti, Ioachim si Ana.

Continuare»

4 Comentarii »

“… Orice i se intampla copilului, maica [lui] este foarte usor sensibilizata. Daca este intr-o cumpana grea fiul ei, chiar daca s-a purtat mai rau pana atunci cu ea, ea este foarte grabnic plina de griji si nu stie cum l-ar ajuta sa scape din acel impas. Mama pamanteasca – am intalnit din acestea multe cazuri, in viata mea de preot. Continuare»

18 Comentarii »

Cuvant al Sfantului Teofan Zavoratul

LA TAIEREA CAPULUI INAINTE-MERGATORULUI IOAN

Prin toata viata sa, de la inceput pana la sfarsit, Sfantul Inainte-Mergator le da tuturor lectii bune

“Sfantul Ioan, Inainte-Mergatorul Domnului, este cel dintai model de viata calugareasca. Asa il si socoteau primii asceti crestini si se imbarbatau in chip deosebit cu pilda lui in ostenelile sihastresti. De la el invatau insingurarea, fiindca el din copilarie a petrecut in pustie. De la el invatau postirea, pentru ca el se hranea cu plantele peste care dadea intamplator in pustie. De la el invatau simplitatea in imbracaminte pentru ca haina lui era din peri de camila si era incins cu cingatoare din piele. De la el invatau necasatorirea, lepadarea de sine, smerenia, devotamentul fata de Dumnezeu, necrutarea propriei vieti, spre mantuirea proprie si a altora – virtutile ale caror trasaturi sunt atat de vadite in viata lui.

Ca inainte-mergator al harului celui nou, ca propovaduitor al pocaintei, ca aratator al randuielilor dupa care ajunge omul sa placa lui Dumnezeu si calauza catre Hristos, el le este insa model si indrumator tuturor crestinilor in viata mantuitoare. Toate varstele, toate clasele sociale si toate felurile de meserii vor gasi destul spre zidire fie in faptele lui, fie in feluritele imprejurari ale vietii lui Acum praznuim Taierea capului Inainte-Mergatorului Ioan – sfarsitul si cununa vietii lui. Sa strabatem, deci, cu pomenirea aceasta viata incepand de la zamislire si pana la moarte, asa incat prin aceasta sa implinim datoria cinstiririi lui pline de evlavie si totodata sa dam fiecaruia putinta de a lua din viata lui cele de priinta si trebuinta, ca sa traga invatatura si sa-i urmeze. Continuare»

12 Comentarii »

“Este o atitudine egoista, egocentrica. De fiecare data, in orice situatie, eu si problemele mele ma intereseaza. Numai prin prisma interesului personal abordez problemele. Cand situatia mea mi-o cere, devin cersetor, si iarasi, cand situatia mea mi-o cere, devin stapan nemilos“.

Duminica a 11-a dupa Rusalii,

Pilda datornicului nemilostiv:

De aceea, asemanatu-s-a imparatia cerurilor omului imparat care a voit sa se socoteasca cu slugile sale. Si, incepand sa se socoteasca cu ele, i s-a adus un datornic cu zece mii de talanti. Dar neavand el cu ce sa plateasca, stapanul sau a poruncit sa fie vandut el si femeia si copiii si pe toate cate le are, ca sa se plateasca. Deci, cazandu-i in genunchi, sluga aceea i se inchina, zicand: Doamne, ingaduieste-ma si-ti voi plati tie tot. Iar stapanul slugii aceleia, milostivindu-se de el, i-a dat drumul si i-a iertat si datoria. Dar, iesind, sluga aceea a gasit pe unul dintre cei ce slujeau cu el si care-i datora o suta de dinari. Si punand mana pe el, il sugruma zicand: Plateste-mi ce esti dator. Deci, cand cel ce era sluga ca si el, il ruga zicand: Ingaduieste-ma si iti voi plati. Iar el nu voia, ci, mergand, l-a aruncat in inchisoare, pana ce va plati datoria. Iar celelalte slugi, vazand deci cele petrecute, s-au intristat foarte si, venind, au spus stapanului toate cele intamplate. Atunci, chemandu-l stapanul sau ii zise: Sluga vicleana, toata datoria aceea ti-am iertat-o, fiindca m-ai rugat. Nu se cadea, oare, ca si tu sa ai mila de cel impreuna sluga cu tine, precum si eu am avut mila de tine? Si maniindu-se stapanul lui, l-a dat pe mana chinuitorilor, pana ce-i va plati toata datoria. Tot asa si Tatal Meu cel ceresc va va face voua, daca nu veti ierta – fiecare fratelui sau – din inimile voastre.(Matei 18, 23-35)

Continuare»

22 Comentarii »

Locuitorii cerului s-au format pentru cer pe pamant, in Biserica lui Dumnezeu.

Traieste potrivit duhului Bisericii, si vei fi primit in randul lor.

“Sfanta Biserica ii pomeneste pe toti Sfintii dupa Cincizecime, spre marturie si aratare a roadelor pogorarii Duhului Sfant pe pamant. Pamantul era neroditor in privinta sfinteniei, insa adapat cu harul Duhului Celui Sfant, a inceput sa o rodeasca imbelsugat, spre mangaierea Stapanului a toata faptura. Apa vie si sanatoasa, oriun­de ar curge, face sa creasca peste tot verdeata, potrivit felului pamantului si al climei: si harul Duhului, pe oriunde ar trece, peste tot refacea oamenii pentru Domnul, desavarsindu-le intelegerea si bunatatea inimii. Apa curgea din raiul pamantesc prin patru rauri si adapa lumea intreaga. In toate cele patru parti ale lumii Sfintii Apostoli, vase ale Duhului Celui Sfant, au adus raurile imbel­sugate ale harului Sau, au adapat sufletele insetate si au facut sa creasca in ele virtutile de tot felul. Continuare»

7 Comentarii »

• Familia ortodoxa: Despre discernământ şi smerenie cu Părintele Stareţ Melchisedec de la Putna

“Nu este un lucru uşor astăzi discernământul. Mai căutăm noi discernământul sau nu-l mai căutăm? Mai avem nevoie de discernământ în ziua de astăzi?…

Dar ce e discernământul, dreapta socoteală? La prima întrebare e uşor de răspuns. Ce e discernământul? Înalt Preasfinţitul Pimen are un cuvânt pe care îl spune de multe ori: „Nu e greu să trăieşti, ci e greu să cumpăneşti”. Aţi auzit? Nu este greu să trăieşti, ci greu este ca să cumpăneşti! Adică, cum să rânduieşti lucrurile într-o anumită instituţie, în familia ta; dar cel mai greu este cum să-ţi cumpăneşti partea aceea lăuntrică, partea sufletească. Acolo trebuie să găseşti echilibrul! Cred că acesta este lucrul cel mai greu în ziua de astăzi: să găseşti echilibrul lăuntric. Continuare»

8 Comentarii »