Parintele Cleopa

Arhiva postarilor pentru aceasta categorie

Parintele Marcu de la Sihastria – 11 ani de la trecerea la viata cea vesnica (28 februarie)

Postat de admin on 01 Mar 2010 | Categorii: Biserica rastignita, Ioan Ianolide, Marturisitorii si Sfintii inchisorilor, Parintele Arsenie Papacioc, Parintele Cleopa, Parintele Marcu de la Sihastria

“In munti citise Scriptura de mai multe ori si, avand o memorie fabuloasa, retinuse mult din ea. Acum se ruga zi si noapte de unul singur, oriunde s-ar fi aflat, orice ar fi facut si adesea a fost vazut cu chipul scaldat in lacrimi. Atunci era mai frumos ca oricand. Profilul ii parea sapat in marmura. Vazandu-l, un pictor, cuprins de emotie a spus: - Omul acesta e luminos la chip, straluceste, are o expresie care uimeste. Daca voi trai, ma voi stradui toata viata sa prind intr-un portret ceea ce vad in el”. (Ioan Ianolide despre viitorul parinte Marcu Dumitru)

Cuvant de folos al parintelui Arsenie Papacioc despre parintele Marcu Dumitru de la Manastirea Sihastria

sursa: crestinortodox.ro

Mai intai de toate cu parintele Marcu (Costica Dumitrescu) ne-am cunoscut in lupta. Ne-am imprietenit; ne-am imprietenit pentru ca eram cu mare placere intr-o jertfire, in jertfa, in lupta, care ne cerea cu orice chip sange. Era mai marisor decat mine cu vreo 2-3 ani insa in lupta, in incordarea aceasta a inimii pentru ideal nu mai conteaza varsta. Conteaza miscarea, eroismul, conteaza pozitia.

A fost foarte rezistent in suferinte. I se spunea Fachirul, nume pe care Securitatea de pe vremea aceea, in timpul lui Carol al II – lea, i l-a dat, pentru ca suferind, suferea cu o rabdare nemaipomenita, fara vaiete.

Ne-am incurajat in continuu; prin inchisori intalnindu-ne foarte rar pentru ca eram izolati. Eu eram la Zarca, el la fel; mai puteam comunica cate ceva prin morse, prin perete. Am avut cea mai frumoasa parere de om de jertfa despre Parintele Marcu fata de multi cu care eram obligati sa ne intalnim, sa traim, sa planuim. Nu era vorba de o negustorie in lupta. Nu era vorba de scopuri. Se jertfea fara discutie, avand in vedere marile idealuri ale omului, ale neamului, ale neamului nostru.

(…)

Am plecat la manastire dintr-o nebunie pentru Hristos. M-am calugarit cu multa ravna, ca daca nebunia pentru Hristos nu exista, nu poti sa rezisti. Aici te pierzi ca sa te poti regasi, in pozitie ingereasca. Nu la multa vreme a venit la manastire si Parintele Marcu la Slatina. Pe mine m-au arestat la Slatina, manastirea ctitorita de Alexandru Lapusneanu. M-au luat din biserica, unde slujeam, la doua noaptea, si m-au dus la Militia din Suceava. L-am auzit intr-o celula alaturata pe Parintele Marcu, era si el arestat. Continuare»

CUM “GATIM CALEA DOMNULUI”? Parintele Cleopa despre nasterea duhovniceasca a crestinului

Postat de admin on 03 Jan 2010 | Categorii: Duminici si Sarbatori - Noime vii pentru viata noastra, Hrana duhului - cuvinte tari, texte esentiale, Parintele Cleopa

krstenje

Adevărat, adevărat zic ţie: De nu se va naşte cineva din apă şi din Duh, nu va putea să intre în Împărăţia lui Dumnezeu (Ioan 3, 5)

Iubiţi credincioşi,

… Ne-am gîndit să vorbim astăzi despre naşterea noastră cea duhovnicească. Fără de aceasta nici un creştin nu poate să se mîntuiască, după cuvîntul Mîntuitorului care zice: De nu se va naşte cineva din apă şi din Duh, nu va putea să intre în Împărăţia lui Dumnezeu (Ioan 3, 5). Fiindcă, ce este născut din trup, trup este, şi ce este născut din Duh, Duh este (Ioan 3, 6). Continuare»

Parintele Cleopa despre femeia crestina – imbracamintea, infatisarea, purtarea si rosturile ei firesti: “TACE LUMINAND SI SE JERTFESTE TACAND”

Postat de admin on 04 Dec 2009 | Categorii: Hrana duhului - cuvinte tari, texte esentiale, Parintele Cleopa

16

- Prea Cuvioase Parinte Cleopa, femeile care îsi reteaza parul, îsi fac parul la coafor, poarta pantaloni, îsi pun cercei, poarta bratari, îsi fac unghiile la mâini si la picioare, si se machiaza, calca Sfintele Canoane?

- Mai baieti, asta-i semn de necredinta mai întâi. Când pagânii îsi faceau idolii, îi împodobeau. Continuare»

Parintele Cleopa si INIMA DE MAMA

Postat de admin on 03 Dec 2009 | Categorii: Cum ne iubeste Dumnezeul nostru, Hrana duhului - cuvinte tari, texte esentiale, Parintele Cleopa

Cleopa-

Care-i cel dintai si cel mai de folos gand al omului in viata asta si ce-i trebuie omului ca sa se mantuiasca?

Pe langa credinta dreapta ii trebuie aceste trei lucruri, dupa invatatura Sfintilor Parinti: sa aiba catre Dumnezeu inima de fiu, catre sine minte de judecator, iar catre aproapele sa aiba inima de mama. Continuare»

Intalnire intre Parintele CLEOPA si Cuviosul PAISIE AGHIORITUL

Postat de admin on 02 Dec 2009 | Categorii: Cuviosul Paisie Aghioritul, Monahismul, Parintele Cleopa

Cleopa si Ioanichie Balan

La 11 ani de la trecerea intru odihna sfintilor a Parintelui Cleopa Ilie

Eram la Careia, în capitala Sfântului Munte. De acolo am mers la măn. Kutlumuş, marea lavră românească făcută de Radu cel Mare şi reînnoită de Mihai Viteazu. Acolo am dormit noaptea. Un părinte, mare scriitor de la kinovită (conducerea comunităţii athonite), ne-a spus: „Asta e mănăstire românească”, că era ctitorită de domnitorii români.

Dar unde nu suntem noi ctitori? Ne-am simţit bine că era o mănăstire făcută de ai noştri. Apoi ne-a zis:

„În programul nostru avem să vizităm şi măn. Stavronikita – acolo era arhimandtritul Vasile, un prieten de-al nostru -, apoi măn. Filotheu şi măn. Caracalu, făcută de Petru Şchiopu. Şi mergând spre măn. Stavronikita, o să vizităm un mare pustnic, venit din Sinai. Acesta a postit de două ori câte 40 de zile”. El nu spunea, dar un ucenic de-al lui care era acolo ne-a zis: „măi, asta e mare pustnic. Numai 54 de ani are. Paisie îl cheamă. Simplu monah. Nu-i cleric”. Continuare»

Parintele Paisie Olaru: “DOMNUL ARE DE UNDE DA, DACA ARE CUI DA”

Postat de admin on 16 Oct 2009 | Categorii: "Concentrate" duhovnicesti, Cum ne iubeste Dumnezeul nostru, Despre preotie, Monahismul, Nevoia de discernamant, Parintele Cleopa, Parintele Paisie Olaru, Pocainta

1

Sfaturi si cuvinte duhovnicesti ale Parintelui Paisie, adunate si povestite din memoria ucenicilor

(extrase)

Dupa evenimentele grele din decembrie 1989, auzand batranul, a zis: “Aceasta este un semn mare ca s-a luat pacea de pe pamant. Caci s-a zdrobit capul sarpelui, dar veninul lui a ramas si s-a raspandit in toata lumea prin coada lui“.

***

Fiind seceta mare in vara anului 1990, ucenicii ii spuneau Parintelui Paisie, care zacea la pat: “Nu ploua, parinte, este seceta mare!”. Iar el raspundea: Sa ne rugam lui Dumnezeu cu lacrimi si sa postim, ca Domnul are de unde da, daca are cui da!”

Dupa ce a inceput sa ploua, ucenicii i-au spus: “Parinte Paisie, ploua afara!“. Iar el a inceput a plange in pat si a zis ucenicului sau de chilie, monahul Gherasim: “Ada-mi si mie un pahar cu apa de ploaie de afara sa beau, ca cine stie ale cui sunt lacrimile acestea!” Continuare»

ORBIREA SUFLETULUI: PAREREA DE SINE

Postat de admin on 23 May 2009 | Categorii: Duminici si Sarbatori - Noime vii pentru viata noastra, Hrana duhului - cuvinte tari, texte esentiale, Parintele Cleopa, Sfantul Ignatie Briancianinov

vindecareaorbului.JPG

Bine este sa ne luminam, sa marturisim impreuna cu orbul credinta noastra si sa ne inchinam Fiului lui Dumnezeu. Citind Evanghelia Duminicii Orbului ar trebui sa ne rasune in minte si intrebarea pe care fariseii i-o pun Celui Care are puterea de a deschide atat ochii trupesti, cat si vederea duhovniceasca: “Oare si noi suntem orbi?”. Fara a ne indreptati in vreun fel, sa ne aplecam asupra omului nostru launtric si sa ne cercetam cu sinceritate, prin prisma talcuirilor la aceasta pericopa ale Sfantului Ignatie si ale Parintelui Cleopa, starea noastra sufleteasca.

Cititi si:

12-a-man-born-blind-gains-his-sight.jpg

Sf. Ignatie Briancianinov: Despre părerea de sine şi smerita cugetare

“Iubiţi fraţi! După vindecarea orbului, despre care am auzit astăzi în Sfânta Evanghelie, Domnul nostru Iisus Hristos a zis: Spre judecată am venit Eu în lumea aceasta, ca cei ce nu văd să vadă şi cei ce văd să fie orbi (In. 9, 39). Nişte trufaşi înţelepţi şi drepţi ai acestei lumi, cum erau fariseii iudei, nu puteau să asculte netulburaţi aceste cuvinte ale Domnului. Iubirea lor de sine şi înalta părere pe care o aveau despre ei înşişi s-au socotit jignite. La cuvintele Domnului ei au răspuns printr-o întrebare în care se făceau vădite în acelaşi timp şi nemulţumire, şi părere de sine, şi zeflemea, şi ură către Domnul, toate unite cu dispreţ faţă de El. Au doar şi noi suntem orbi? – au zis ei. Prin răspunsul Său la întrebarea fariseilor, Domnul a zugrăvit starea lor sufletească, ce fusese pricina începătoare a întrebării. De aţi fi fost orbi, le-a grăit El, n-aţi avea păcat. Voi, însă, ziceţi: vedem; pentru aceasta, păcatul vostru rămâne (Ioan 9, 40-41). Continuare»

PARINTELE CLEOPA DESPRE PAZA MINTII: “Sa nu iesi la razboi fara Mine!” (2)

Postat de admin on 03 Dec 2008 | Categorii: Ce este pacatul?, Hrana duhului - cuvinte tari, texte esentiale, Nevoia de discernamant, Parintele Cleopa, Sfantul Maxim Marturisitorul, Sfantul Nicodim Aghioritul

Din multumirea de sine se naste indata trambitarea de sine. Ca ii scoate diavolul virtutile la iveala: “Tu ai facut asa si asa! Si pe urma lauda de sine si pe urma placerea de sine. “Mai, eu sunt ceva!” Si din parerea de sine, inchipuirea de sine. Isi inchipuieste ca el este cineva! Din inchipuirea de sine se naste simtirea de sine. Se simte. “Eu! Ce? Nu te atinge, ca ma sparg! Te atingi de mine?”

parintele-cleopa-23.jpg

Uite un alt caz. Ti se intampla uneori ca stii ca esti pacatos si vrei sa te rogi, dar nu ai stare de umilinta, adica simti o invartosare a inimii. Ce trebuie sa facem atunci? Aceasta invartosare a inimii in timpul rugaciunii se cheama raceala, seceta sau uscaciune. Si asta este obisnuita la Sfintii Parinti. Eu deja cand ma marturisesc, zic: “Parinte, rugaciunea am facut-o cu mintea imbrobodita, plina de uitare, plina de raspandire, cu seceta, cu uscaciune, cu raceala, cu parasirea darului …” Raceala vine mai totdeauna din uitare. Pricina racelii sufletului – ca eu pacatosul sufar in toata clipa de ea – este uitarea. Dar uitarea ce este, dupa Sfintii Parinti? Este primul pacat din partea rationala a sufletului.

Continuare»

PARINTELE CLEOPA DESPRE PAZA MINTII: “Sa nu iesi la razboi fara Mine!” (1)

Postat de admin on 02 Dec 2008 | Categorii: Ce este pacatul?, Hrana duhului - cuvinte tari, texte esentiale, Nevoia de discernamant, Parintele Cleopa

Omului i se pare ca este curat, daca n-a facut pacatul cu lucrul. Cea mai mare inselare este asta! Ca tocmai atunci suntem in cel mai greu pacat, adica in nesimtire, dupa Sfantul Maxim. Cand nu avem simtirea pacatului, suntem in cel mai greu pacat; ca atunci mintea noastra-i oarba, iar nesimtirea este moartea mintii. (…)  Nu este clipa si nu este vreme in care nu ma aflu maniind pe Dumnezeu; sa avem increderea aceasta si sa stim, si chiar de n-am simtit si n-am ajuns la convingere, sa ajungem de-acum“.

parintele-cleopa-9.jpg

“Fiindca a fost vorba, sa vorbim ceva despre paza mintii. Eu pacatosul, cand incep sa vorbesc de rugaciunea mintii sau de paza mintii, mi-i rusine si mi-i greu sa vorbesc; ca vorbesc despre ceea ce nu am. Ca zic Sfintii Parinti ca nimic nu-i mai sarac decat mintea aceea care filosofeaza pentru fapta buna, neavand lucrare. Eu sunt acela cu musca pe caciula, ca vreau sa vorbesc cele ce nu fac si niciodata nu am facut. Dar eu cred ca va vor fi de folos acestea in drumul pe care te duci. Fiindca viata aceasta este o lupta, cum spune la Iov: O lupta si o ispita este viata omului pe pamant si in aceasta lupta si ispita, de fiecare clipa este nevoie de iscusinta. Cum a spus si marele Apostol Pavel: In lupta aceasta grea si mare, aveti nevoie de rabdare si celelalte. Continuare»

Parintele Cleopa: ZIDURI, ZIDURI, ZIDURI…

Postat de admin on 02 Dec 2008 | Categorii: "Concentrate" duhovnicesti, Parintele Cleopa, Profetii si marturii pentru vremurile de pe urma, Vremurile in care traim

 parintele-cleopa-12.jpg

  • “Parintele Cleopa a fost intrebat odata de un parinte din manastire:

- Preacuvioase Parinte, ce se va intampla cu Manastirea Sihastria daca va duceti Sfintia Voastra la Domnul? Iar batranul, privind in jos, a zis: Continuare»

Next Page »