Opinii
Arhiva postarilor pentru aceasta categorie
Arhiva postarilor pentru aceasta categorie
Publicat pe 02 Feb 2012 | Categorii: Arhiepiscopul Ieronim (Biserica Greciei), Biserica la ceas de cumpana, Cuvantul ierarhilor, Noua ordine mondiala/ Masonerie, Opinii, Portile Iadului, Uniunea Europeana (UE), Vremurile in care traim | Print
“Rezistenta fara precedent a grecilor se epuizeaza, furia depaseste frica si pericolul unor revolte sociale nu mai poate fi ignorat, nici de catre cei care comanda, nici de cei care executa ordinele lor criminale… Pretentiile lor impotriva suveranitatii noastre nationale sunt sfidatoare“.

Cititi si:
Joi, 02 Februarie 2012
Relateaza Emilios Poligenis – 11.57
Un strigat de durere pentru viitorul tarii care astazi este amanetat, adreseaza in scrisoarea sa Arhiepiscopul Atenei si al intregii Elade, kir Ieronimos catre primul ministru Papademos. Folosind un limbaj dur, Arhiepiscopul spune in scrisoarea sa ca rabdarea poporului grec s-a terminat si ca nu poate fi ignorant pericolul unor revolte sociale “nici de catre cei care comanda, nici de catre cei care executa ordinele lor criminale”. Continuare»
Publicat pe 23 Dec 2011 | Categorii: Avort, Ce este pacatul?, Credinta in familie, Minuni si convertiri, Opinii, Parintele Sofian Boghiu, Parinti si invatatori, Pentru tineri, Rugaciunea (Cum sa ne rugam?), Spovedanie si Impartasanie (Sfintele Taine), Taina Cununiei, Vremurile in care traim | Print

“Cand am facut o lucrare cu teama, fara sa ma incred in puterile mele, si m-am rugat la Dumnezeu sa ma ajute, intotdeauna mi-a reusit mai bine decat altele pe care le faceam asa, intr-un mod inconstient, negandindu-ma ca eu sunt o neputincioasa si ca numai Dumnezeu ma poate ajuta”.
***
“[...] In tinerete omului i se pare ca tot ce zboara se mananca. Tanarului i se pare ca ceea ce au facut parintii nu mai e bine, i se pare ca ei trebuiau sa faca altceva. Tanarul vrea sa-l contrazica pe celalalt, totdeauna el e mai destept, mai maret.
Eu nu stiu cum sunt tinerii astazi. Dar probabil ca unii dintre ei sunt ca mine, din pacate. Voiam sa fiu moderna cu orice pret. Si eram moderna in momentul in care nu ma maritam cu preot. La primarie n-am vrut sa vina nimeni. Numai eu cu sotul meu, niciun alt om n-a fost de fata. Tot asa, dintr-o dorinta de a fi altfel decat ceilalti, ceea ce e o prostie.
Exact opusul a ceea ce iti da Biserica: comuniunea. Daca nu esti cu ceilalti alaturi, daca nu esti in comuniune, nu esti in Biserica, caci Biserica suntem noi toti. Sunt momente in biserica, de exemplu cand se spune Tatal Nostru ori Crezul, cand dintr-o data simti ca se ridica biserica in sus si pluteste totul in aer. Dar lucrurile acestea nu le poti simti decat daca le traiesti.
Totul este sa ai un imbold initial care sa te trimita in forta in biserica. Si Dumnezeu te ajuta. Daca vrei, eu am crezul acesta, daca vrei ceva Dumnezeu iti ajuta. Numai sa spui: „Doamne vreau lucrul acesta!” Si daca vrei intr-adevar ni-l da pe loc.
Ultimii ani inainte de Revolutie au fost insuportabili. Eu personal simteam ca nu mai suport presiunea psihica. Simteam lipsa de libertate. Plutea in aer, era materiala, simteai ca te sufoca.
Mergeam pe strada si, daca vedeam oameni zambind, mi se parea ca sunt inconstienti: cum pot sa zambeasca? E clar ca nu gandeam normal, pentru ca oamenii voiau si ei sa traiasca. Mie mi se parea ca toti trebuie sa fim tristi, sa traim realitatea asa cum era fara sa o imbunatatim cu nimic. De aceea am trait-o cu duritate, am inhalat-o, am vrut s-o simt intr-adevar. Voiam ca raul care exista sa ne cuprinda ca sa putem sa reactionam. Continuare»
Publicat pe 10 Dec 2011 | Categorii: Noua ordine mondiala/ Masonerie, Opinii, Portile Iadului, Uniunea Europeana (UE), Vremurile in care traim | Print
Acordul european incheiat ieri, in urma unui summit considerat “crucial” pentru “noua ordine” insitutionala a Europei, a stabilit cadrul constrangator fiscal-bugetar (numit “guvernanta fiscala“) al viitorului stat european si a intarit “guvernanta economica“. [..]. Deocamdata, acordul actual mai pastreaza, inca, vagi pretentii de inter-guvernamentalitate, adica e ca si cum statele nationale se pun de acord, cu de la ele putere, pentru a “coopera“. Cel mai probabil, acest nou acord “isi va arata lipsurile” in scurta vreme. Absenta Marii Britanii, joaca aici un rol de pretext ideal pentru a subrezi si mai mult “consolidarea” europeana de etapa. Vom auzi aceeasi poezie: “pietele” reactioneaza, initial, pozitiv, dupa care se vor relua titlurile alarmiste, va mai aparea Soros sa zica cum sta treaba, agentiile de rating incep sa se joace cu alfabetul… Si, intr-un final, vom avea un nou summit “istoric”, in care se va adopta integral planul eurocratilor, cand Europa federala nu va mai fi efectul cuplului Germania-Franta, ci instaurarea completa a statului supranational european, dupa o intreaga sceneta care ar fi fost demna de comedia bufa daca nu s-ar baza pe o tragedie: saracirea extrema si umilirea populatiei.
Pentru ca al doilea lucru important la acest summit, trecut cu vederea din cauza zgomotelor de fundal, este oficializarea deplasarii costurilor dinspre state si banci catre populatie (vezi la punctul 15, primul paragraf, cum se afirma ca bancile nu vor mai participa la costurile datoriilor publice). Datoriile – efect al matrapalzacurilor facute de guvernanti in alianta cu bancile centrale si bancile private, rostogolite pana acum de la banci la state si invers, pentru a capata dimensiuni si mai mari - vor fi azvarlite asupra populatiei, ceea ce se va traduce prin conditii sociale tot mai constrangatoare, prin celebra, de acum, “austeritate” (adica, cresterea taxelor si impozitelor, in paralel cu taierea cheltuielilor sociale). Principalul imperativ al acestor politici ar putea fi sintetizat dupa inscriptia de la Auschwitz: ARBEIT MACHT FREI. Munca te face liber, draga noule cetatean al Europei! Daca vi se pare exagerat, ganditi-va la discursul mainstream al eurocratilor sau bancarilor nostri nationali: Continuare»
Publicat pe 07 Oct 2011 | Categorii: Al treilea razboi mondial, Cuviosul Paisie Aghioritul, Minuni si convertiri, Opinii, Profetii si marturii pentru vremurile de pe urma, Vremurile in care traim | Print

Prima mea informaţie despre Stareţul Paisie mi-a venit intr-o duminică, la Biserica Sfânta Ecaterina a Metocului Sfintei Mănăstiri Sinai din Atena, După terminarea Sfintei Liturghii, mă aştepta afară Emanuil Emanuilidis, judecător la Curtea Supremă şi preşedinte pe atunci al Asociaţiei de judecători şi procurori „Prietenii Sfântului Munte”, care m-a îmbrăţişat şi mi-au transmis binecuvântarea Stareţului Paisie şi îndemnul lui de a nu mă teme de nimic şi de nimeni, deoarece lupta mea pentru Macedonia este binecuvântata. Apoi mi-a spus că în recenta întâlnire cu Stareţul, când i-a mărturisit ca membrii Asociaţiei adună bani şi cumpără Vechiul şl Noul Testament şi le împart de binecuvântare, Părintele Paisie i-a spus: Continuare»
Publicat pe 15 Mar 2011 | Categorii: Dr. Ioan Gandu, Fericitul Filotei Zervakos, Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Marturisirea Bisericii, Opinii, Parinti si invatatori, Razboiul nevazut, Rugaciunea (Cum sa ne rugam?), Sfantul Iustin Popovici, Vremurile in care traim | Print
*
Noi, prostimea şi talpa ţării, am constatat că mulţi dintre cei care încercăm să folosim bisturiul duhovnicesc şi socio-cultural, sărim sau ocolim etape importante şi hotărâtoare, trecând direct la operaţia în sine şi uitând nu doar de iubire, rugăciune, tact şi blândeţe, ci şi de curăţirea şi pansarea obligatorie a diverselor noastre necurăţii şi răutăţi lăuntrice, pe care prin intervenţia noastră pripită, uneori chiar intempestivă sau ultimativă, le-am scos la iveală!
De ce există oare atât de mult rău în lumea de azi? Deoarece oamenii au aruncat cea mai de nădejde armă a lor, arma atotbiruitoare prin care orice rău, orice păcat şi orice demon sunt sigur biruiţi pe toate câmpurile de luptă…
“Trăim zilele cele grele în care mai marele întunericului, cu toate puterile sale, a pornit atacul împotriva Bisericii noastre Ortodoxe şi a tuturor credincioşilor creştini. Însă, Domnul cel tare şi puternic în războaie, Cel ce zdrobeşte pe vrăjmaşi cu braţul Său cel înalt, îi va zdrobi şi pe aceştia cu toate uneltirile lor şi-i va trimite în focul cel mai dinafară şi în iezerul de foc, care este a doua moarte.
Noi însă, să rămânem tari şi nezdruncinaţi în credinţa ortodoxă şi în iubirea Mântuitorului Hristos, de care nimic nu trebuie să ne despartă, nici necazuri, nici supărări, nici foamete, nici boală, nici altă primejdie, nici măcar moartea. Dacă vom fi statornici în dragostea lui Dumnezeu, vom suferi puţin pentru moment, dar după aceea ne vom bucura şi vom trăi în veşnicie cu El.
Din nefericire, conducerea şi stăpânirile statului şi ale Bisericii sunt guvernate de mai marele întunericului şi de masonerie. Vai! Vai! Unde am ajuns! Cei mai mulţi dintre conducători sunt instrumentele celui rău. Nu ştiu ce să spun.
<Pune, Doamne, strajă gurii mele şi uşa de îngrădire împrejurul buzelor mele!> sau <fugi, taci şi mântuieşte-te>, dar unde să fugă cineva, căci pretutindeni duşmanul şi-a întins capcanele, şi în oraşe, şi în pustie, şi pe uscat, şi pe mare; numai în Cer, acolo trebuie să fugă cineva ca să se mântuiască. Dar vrăjmaşul şi ucigătorul de oameni, tocmai pe aceştia care vor să urce către ceruri îi războieşte mai tare.
(N. n. – Observăm că Părintele Filothei primise în dar o profundă cunoaştere şi o străvedere duhovnicească, ce-i permiteau să dea tuturor, credincioşilor şi necredincioşilor, sfaturi luminate şi mântuitoare). Continuare»
Publicat pe 20 Jan 2011 | Categorii: Jean-Claude Larchet, Marturisirea Bisericii, Opinii, Razboiul nevazut, Recomandari, Sfantul Maxim Marturisitorul, Sfinti Parinti | Print
O carte foarte importanta in contextul ecumenist actual, in care se trec sub tacere diplomatica si interesata lucrurile esentiale care ne despart de celelalte “confesiuni”, in frunte cu catolicismul si al sau papa, este cea dedicata Sfantului Maxim de catre teologul francez (convertit de la catolicism la ortodoxie) Jean-Claude Larchet : Sfantul Maxim Marturisitorul. Mediator intre Rasarit si Apus, aparuta la editura Doxologia (a Mitropoliei Moldovei si Bucovinei).
Aparitia editoriala a trecut, pe nedrept, destul de neobservata, ba, pe ici pe colo, s-au emis, in buna traditie a superficialitatii si barfelii romanesti, suspiciuni nefundamentate privitoare la convingerile autorului, suspiciuni ce nu pot surveni decat la cei care citesc doar titlul cartii si apoi brodeaza dupa “gandul cel rau” si dupa imaginatie. De fapt, sub acest titlu “diplomatic” cu rol de “nada” misionara, J-Cl. Larchet demonteaza, intr-un mod rational si imbatabil, toate poncifele propagandistice cu care catolicii sau filocatolicii au cautat sa instrumenteze anumite cuvinte ale Sfantului Maxim Marturisitorul. Aceste poncife sunt: asa-zisa acceptare a lui Filioque si asa-zisa aparare a primatului papal de catre sfantul marturisitor si filocalic. Continuare»
Publicat pe 12 Jan 2011 | Categorii: "Concentrate" duhovnicesti, Citiri liturgice din Scripturi, Opinii, Profetii si marturii pentru vremurile de pe urma, Vremurile in care traim | Print
Am primit zilele trecute pe mail de la un frate destul de activ din spatiul virtual ortodox, Bogdan M., cu care am mai avut unele dezacorduri si frictiuni de-a lungul timpului, un mesaj (trimis la mai multe adrese) care pur si simplu ne-a bucurat sufletul si pe care dorim sa vi-l impartasim si voua, mai ales ca nu doar indeamna la cercetare duhovniceasca, dar contine si unul dintre cele mai profetice, deci si mai actuale, fragmente apostolice din Noul Testament. Sunt cuvinte care credem ca SE IMPLINESC chiar in zilele noastre.
SA LUAM AMINTE: Continuare»
Publicat pe 22 Dec 2010 | Categorii: Avort, contraceptie, Crestinul in lume, Cuvantul ierarhilor, IPS Bartolomeu Anania, Opinii, Pastorale, Pentru tineri, Portile Iadului, Razboiul nevazut, Vremurile in care traim | Print
“Zadarnic curăţim pământul de gunoaie dacă-l vom lăsa populat cu oameni deformaţi şi mutilaţi sufleteşte.Vă rog, părinţilor, ocrotiţi-vă copiii!”
Update:
(…) Până atunci ii rog fierbinte pe părinti să aibă grijă de copiii lor. Stiu că avem multe familii adevărate, cu părinti iubitori si copii cuminti. Dar tocmai de aceea vă rog si vă indemn, părintilor, să fiti veghetori, ca nu cumva copiii vostri buni să incapă pe mâna celor ce-i strică, sau să aibă la indemână ceva ce le poate intina fiinta. Nu-i lăsati doar pe seama scolii, căci intr’o scoală pot exista programe perverse sau o directoare care, in schimbul câtorva cadouri ieftine, le permite traficantilor să-si etaleze scârboasele mărfuri in văzul copiilor. Ajutati-vă odraslele să invete cu drag si să se poarte frumos! Cutremurati-vă de familiile destrămate si de copiii lor rămasi pe drumuri, bântuiti de mizerie si de vicii precoce. Oferiti-le pruncilor vostri mai putin televizor si mai multă lectură: din cărtile frumoase si, pe cât se poate, pagini alese din Sfintele Scripturi. Eu cunosc un copil care a citit Biblia, in intregime, la vârsta de zece ani; nu e important ce si cât a inteles, ci faptul in sine că a citit-o si n’a uitat-o. Faceti din Fiul Mariei un prieten al copiilor vostri; si fiti siguri că Pruncul Iisus vă va surâde din iesle, iar Copilul Iisus va merge spre Nazaret tinându-vă de mână.
† BARTOLOMEU
Arhiepiscopul Vadului, Feleacului si Clujului,
Mitropolitul Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului
“(…)
Iubiţii mei fii sufleteşti,
Naşterea Domnului din Preacurata Fecioară, prospeţimea Anului Nou, apele sfinţite ale Bobotezei, îngerescul chip al Sfântului Ioan, colindele, datinile, bradul de Crăciun, toate sunt menite să ne sustragă mizeriilor endemice şi să ne aducă aminte că, cel puţin două săptămâni din an, putem fi mai buni la inimă, mai frumoşi în gândire şi mai curaţi la suflet.
Din păcate, există printre noi destui creştini care sărbătoresc un Crăciun fără Iisus, o Bobotează fără aghiasmă, un Sfânt Ion fără Ioan şi, mai ales, un An Nou într’un revelion perpetuu, fără sfârşit, condimentat cu narcotice vaporoase, straie impudice şi aburi etilici. Nimic alarmant, dacă o astfel de petrecere în lanţ nu s’ar contura ca mod de viaţă al multora din tinerii noştri de azi, fără nici o apărare legiuită într’un mediu din ce în ce mai agresiv şi mai dizolvant. Continuare»
Publicat pe 09 Dec 2010 | Categorii: Ce este pacatul?, Opinii, Parintele Cleopa, Razboiul nevazut | Print
Cititi si:
“Unică păstrătoare a Tradiţiei creştine, Biserica oferă credincioşilor săi cea mai trainică, mai înaltă şi mai tainică formă comunitară – comuniunea intru Hristos. Imbisericirea factorului comunitar întâmpină insă destule obstacole, datorate în primul rând distanţei care separă firea amestecată si inca nedumirită mistic a proaspat-imbisericitilor de gingasia nelumească caracteristică relatiei comuniante. In aceasta privinţă sinaxa oricarei parohii se confruntă cu o mulţime de alunecări comportamentale. De aceea, tot Bisericii, plenului credincioşilor, sau părinţilor duhovniceşti iscusiţi le revine şi sarcina de a sancţiona excesele pietiste şi de a netezi calea sinaxei înspre descoperirea adevăratelor valori comuniante, proprii organismului teandric bisericesc.
Astfel se cuvine valorificată şi una dintre binecunoscutele ziceri ale Părintelui Cleopa. Zicea oarecând acest părinte al neamului românesc: Continuare»
Publicat pe 21 Sep 2010 | Categorii: "Concentrate" duhovnicesti, Biserica la ceas de cumpana, Marturisirea Bisericii, Noua ordine mondiala/ Masonerie, Opinii, Parintele Teofan Popescu, Parinti si invatatori, Portile Iadului, Rugaciunea (Cum sa ne rugam?), Vremurile in care traim | Print
Am primit din partea parintelui Teofan de la Man. Putna:
Fraților!
Dumnezeu să vă binecuvinteze pe toți cei care puneți suflet și vă implicați în rezolvarea și lămurirea unor probleme arzătoare cu care ne confruntăm noi, românii, în timpurile de acum.
Am aflat că, în data de 15 septembrie, s-a pus pe site-ul Război întru cuvânt, o parte dintr-un interviu pe care l-am dat anul trecut celor de la România Actualități. Aș dori ca, în completarea celor pe care le-am spus atunci, să mai fac unele mici precizări și,totodată, să dau un răspuns celor care întreabă ce este de făcut.
Chiar dacă nu văd care este legătura dintre cip și 666, asta nu înseamnă că recomand să se ia actele biometrice. Cine se poate descurca fără ele, bine face. Cu cât se încetinește funcționarea acestei mașinării malefice (pe care unii o numesc pușcăria mondială), cu atât este mai bine.
Nu trebuie să uităm însă că, de multe ori, în istoria popoarelor creștine, Dumnezeu a îngăduit pierderea libertății exterioare, atunci când majoritatea creștinilor nu au mai avut râvnă să lupte pentru libertatea interioară. Cine este liber interior nu transmite panică, nu transmite un duh negativist, ci prezența și demersurile lui aduc ceva din pacea lui Hristos, chiar dacă se confruntă cu probleme foarte grave.
La această stare de echilibru trebuie să ne străduim cu toții să ajungem. Continuare»