Război întru Cuvânt

SINAXA CLERICILOR ŞI MONAHILOR ORTODOCŞI DIN GRECIA

APRILIE 2009[1]

FACTORII BISERICEŞTI PARTICIPANŢI ÎN IRESPONSABILITATEA ECUMENISTĂ ZDRUNCINĂ POPORUL ŞI CONDUC LA DIVIZARE ŞI SCHISMĂ

Un text de mărturisire a credinţei împotriva ecumenismului a fost redactat şi semnat de clericii şi monahii ortodocşi în timpul unei sinaxe din Volos în aprilie. Textul este înaintat Sfintelor Mitropolii în scopul semnării mărturisirii de către Înalt Prea Sfinţiţii Mitropoliţi. Mărturisirea de Credinţă a fost deja semnată de către unii Mitropoliţi (de Pireu, de Kithira şi de Etoloakarnania), Stareţi ai Sfintelor Mănăstiri, Monahi, Clerici, Teologi, reprezentanţi ai Corporaţiilor Creştin-Ortodoxe.

Textul este minuţios şi atent, probat teologic, revelator pentru apostazia ortodocşilor ecumenişti de la Credinţa şi Predania Ortodoxă a Părinţilor. Ecumeniştii ortodocşi – se semnalează în Mărturisirea de Credinţă, atrag o parte din Turma Ortodoxă în înşelare (rătăcire), cultivă îndoiala şi îi clatină pe mulţi, conducându-i la divizare şi la schismă. De aceea, „cei care se mişcă în această iresponsabilitate ecumenistă, orice poziţie ar deţine în Organismul Ecleziastic, se opun Predaniei Sfinţilor noştri şi, în consecinţă, se află în opoziţie cu ei. Din acest motiv, poziţia lor trebuie să fie osândită şi respinsă de către întregul Ierarhiei şi al poporului credincios“.

Textul complet al Mărturisirii de Credinţă (împreună cu semnăturile) este acesta: Continuare»

103 Comentarii »

“Arianismul este mai la moda si mai raspandit decat oricand…”.

• Cititi si: Duminica Sfintilor Parinti de la Sinodul I Ecumenic

Sfantul Teofan Zavoratul:

“Arie tagaduia dumnezeirea Fiului lui Dumnezeu si deofiintimea Lui cu Dumnezeu-Tatal.

Impotriva lui s-a ridicat întreaga Biserica; toti credinciosii, din toate colturile lumii, au marturisit într-un glas ca Domnul Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu Cel Unul-Nascut, Dumnezeu din Dumnezeu, Nascut, nu facut, deofiinta cu Tatal.

Cineva s-ar putea gândi ca aceasta unire de cuget va fi fost roada unei însufletiri întâmplatoare, dar aceasta credinta a trecut mai apoi prin încercari cumplite, atunci când de partea arienilor au trecut puterea si marimile. Continuare»

22 Comentarii »

Un evreu care locuia în apropiere de Muntele Tabor din Israel povestea cum, copil fiind, fără să ştie nimeni urca sus pe munte. Acolo sus era mănăstirea construită de români. Oameni buni, spunea evreul despre călugări, ne dădeau brânză, vorbeau cu noi, însă, continuă el, era vai de capul meu dacă afla tata. Şi acum, auzind el citatele din Vechiul Testament de unde învederat reiese că Hristos a fost Mesia aşteptat şi că aşa trebuia El să pătimească, auzind acele minunate cuvinte ale lui Hristos din Evanghelie, scoate interjecţii de mirare. Dar dacă se apropie cineva, schimbă subiectul, merge pe stradă cu soţia, el ducând căruciorul şi înconjuraţi de copii merg pe un drum comod în care nu le lipseşte nimic. Mulţi evrei se miră de frumuseţea Evangheliei lui Hristos, dar sunt conştienţi că, dacă ar încerca să înţeleagă mai mult, să se apropie mai mult de adevărul lui Hristos, viaţa lor va deveni un calvar. Ultrareligioşii evrei şi acum amintesc de acea lege a lor în care cel ce calcă Legea lui Moise este ucis cu pietre. Şi apoi din ce-ar trăi? Se văd scoşi din acea comoditate cu care s-au obişnuit, batjocoriţi şi asupriţi de ceilalţi, lăsaţi poate fără nici un sprijin, cu o droaie de copii după ei. Continuare»

28 Comentarii »

PAŞI ECUMENIŞTI: DE LA RAVENNA LA ELOUNTA

partea a VI-a

Arhim. Sarantis Sarantou,
preot slujitor la Sfânta Biserică a Adormirii Născătoarei de Dumnezeu – Amarousios

Partile anterioare:

• PASI ECUMENISTI: DE LA RAVENNA LA ELOUNTA – (I)
• PASI ECUMENISTI: DE LA RAVENNA LA ELOUNTA – (II)
• PASI ECUMENISTI: DE LA RAVENNA LA ELOUNTA – (III)
• PASI ECUMENISTI: DE LA RAVENNA LA ELOUNTA – (IV)
• DE LA RAVENNA LA ELOUNTA (V) – Ultimii pasi spre recunoasterea primatului papalitatii eretice!

Concluzii:

1. Din studiul anterior se vede clar originea catolică a „documentului” de la Ravenna. Continuare»

11 Comentarii »

CUM SĂ CITIM VIEŢILE SFINŢILOR? CUM AU ÎNŢELES CATOLICII UNIREA DE-A LUNGUL VEACURILOR?

În contextul sincretismului religios contemporan este bine pentru salvarea identităţii şi apartenenţei noastre confesionale la Biserica Simbolului Credinţei niceo-constantinopolitane, simbol nealterat de adaosuri, dar şi din iubire faţă de aproapele care fiinţial caută Adevărul, să  identificăm şi să stabilim hotărât repere spirituale normative pentru credinţa noastră, neuitând niciodată că despărţirea Ortodoxiei (dreptei credinţe) de Ortopraxie (faptele bune) ne poate pune în pericol mântuirea veşnică.

Arhetipul absolut, modelul suprem către care priveşte orice creştin, este Mântuitorul nostru Iisus Hristos, „Calea, Adevărul şi Viaţa” (Ioan 14:6), dar El este „minunat…întru sfinţii Săi” şi „întru sfinţi se odihneşte”- aşa cum de atâtea ori auzim în Biserica noastră la sfintele slujbe. „Prin sfinţii care sunt pe pământul Lui minunate a făcut Domnul toate voile Sale prin ei” – spune proorocul-împărat David în psalmi. Sfinţii sunt „prietenii şi casnicii lui Dumnezeu”, „vasele Luminii”, „trâmbiţele Duhului Sfânt”, „stâlpi ai Bisericii” şi „biserici însufleţite“, „faruri luminoase” şi „stele călăuzitoare” către Hristos – „Soarele cel mai înainte de soare“, „Soarele dreptăţii”.

Sfinţii strălucesc în lumina necreată a lui Dumnezeu – „Cel în Trei Sori”, „Un Soare şi Trei Sori”, Treime în Unime. De vreme ce sfinţii s-au botezat în Hristos şi s-au şi îmbrăcat în El (cf. Galateni 3:27), ei devin dumnezei după har. În măsura în care fiecare şi-a ridicat crucea împreună cu Hristos, pentru a crucifica în el pe omul cel vechi al păcatului şi al patimilor, a putut să se facă părtaş şi slavei Învierii. Făcându-se părtaşi ai mântuitoarei patimi a Domnului prin mucenicie, prin asceză şi lacrimi, prin traducerea în faptă a tuturor virtuţilor evanghelice, sfinţii – împreună cu Hristos – au biruit moartea. Sunt vii în Dumnezeu, pentru că Hristos s-a sălăşluit în ei. Continuare»

1 Comentariu »

“Unora care stau in fotolii largi, care au salarii grasute si a caror slujba nu e pusa in pericol, nu le pasa. Singurul lucru care-i intereseaza este ca, vanzand tot, sa aiba ei insisi avantaje materiale. Fara indoiala, din cauza lipsei de argumente care sa justifice atitudinea lor de nejustificat, se cheltuiesc intr-o lupta de exterminare, care are ca singura arma noroiul cu care arunca asupra tuturor acelora care spun adevarul, caracterizandu-i ”fanatici”, ”apucati”, ”posedati”, ”maniaci ai numerelor”, ”parareligiosi”, care se imbogatesc informand poporul…“. Continuare»

5 Comentarii »

• Cititi si: Viclenia “unitatii in diversitate”: Cat de aproape este unirea cu Vaticanul?

(traducere dupa site-ul eastern-orthodoxy.com)

“Jertfa celor nelegiuiţi este urâciune pentru Domnul. “ (Pilde. 21:27)

In loc de prefata

Ce este pseudo-ecumenismul, cunoscut de obicei sub numele de ecumenism? Este o erezie ecleziologica care n-are nici o legatura cu adevaratul ecumenism crestin si care afecteaza Biserica Ortodoxa in timpurile noastre. Biserica Ortodoxa a avut de luptat impotriva ereziei in fiecare generatie, cea de fata nefiind o exceptie. Ne-am decis sa dam cititorului citeva exemple practice in legatura cu acest fenomen, prin intermediul catorva articole preliminarii.

In loc de a prefata acest articol, ne-am decis sa scriem aici cateva cuvinte despre tradarea organizata care se petrece impotriva dragii noastre credinte ortodoxe prin intermediul unor clerici pseudo-ecumenisti despre care Cosmas Flamiatis a facut preziceri inca de acum 150 de ani. Facem aceasta, nu pentru a-i destepta pe clericii pseudo-ecumenisti, caci „chiar daca am aduce o multime de dovezi de necontestat, am face sa straluceasca adevarul, dar tot nu vom reusi sa-i convingem” (Sf. Atanasie cel Mare), ci pentru a-i intari pe crestinii ortodocsi. Continuare»

23 Comentarii »

100 de ani de la strămutarea sa la cerestile locasuri

Alexie Toth (fiu al părintelui Gheorghe şi al preotesei Cecilia Toth) s-a născut pe data de 18 martie 1854, în apropiere de Epeyis, Ungaria (Slovacia de azi). El a studiat în seminarii romano-catolice şi bizantine, şi în cele din urmă a absolvit Universitatea din Preşov, cu doctoratul în teologie. S-a căsătorit cu Rozalia Mihalici curând după absolvire. Alexie a fost hirotonit preot în anul 1878 în cadrul Bisericii greco-catolice uniate. A slujit timp de doi ani ca preot paroh, înainte de a fi numit de episcopul său în calitate de administrator de eparhie. Prezbitera Rozalia a adormit curând în Domnul, ca şi unicul copil al familiei Toth. În anul 1881, părintele Alexie a devenit directorul Seminarului din Preşov, unde a predat dreptul canonic şi istoria Bisericii în următorii opt ani. În anul 1889, părintele Alexie a fost trimis în America pentru a sluji acolo ca preot misionar. El şi-a început slujirea sa în America la Minneapolis, la noua Biserică greco-catolică-ortodoxă rusească „Sfânta Maria”. Credincioşii de la Sf. Maria erau imigranţi din Munţii Carpaţi ai Galiţiei austriece. Aceşti imigranţi din Munţii Carpaţi erau cunoscuţi sub numele de carpato-ruşi, urgro-ruşi, galiţieni şi ruteni. În satele Carpaţilor, strămoşii lor fuseseră ortodocşi dintru începuturi, dar Biserica oficială de stat a Imperiului austro-ungar era Biserica romano-catolică, şi, în acest chip, oamenii au fost obligaţi să se unească cu Roma.

1 Comentariu »

Cine este “Sfantul Atanasie de la Galati”, cel mai recent sfant intrat si in calendarul Bisericii Ortodoxe Romane?

(a se vedea: Un nou sfânt în calendarul Bisericii noastre si: Manifestări dedicate proclamării cinstirii Sfântului Ierarh Atanasie Patelarie, patriarhul Constantinopolului, în Episcopia Dunării de Jos)

      Sfântul Atanasie al III-lea Patelarios, Patriarhul Constantinopolului, Făcătorul de minuni din Lubensk, din Sfântul Botez Alexie, s-a născut în 1560 în insula Creta, în evlavioasa familiegrecească Patelarios. În ciuda educaţiei şi a poziţiei sociale, Alexie a fost atras de viaţa asceţilor creştini. După moartea tatălui său, a devenit novice la una dintre mănăstirile din Tesalonic, cu numele de Anania. De aici, el a plecat mai târziu la mănăstirea Esfigmenu din Muntele Athos, unde a îndeplinit ascultarea de trapezar. Continuare»

14 Comentarii »

CANONIZAREA NOILOR MUCENICI DIN POLONIA – 8 IUNIE 2003

ACTUL SFÂNTULUI SINOD AL BISERICII ORTODOXE POLONEZE REFERITOR LA AŞEZAREA ÎN CEATA SFINŢILOR A MARTIRILOR DIN SECOLUL XX  DIN EPARHIA DE HELM ŞI PONTLASKIA:

“ÎN NUMELE TATĂLUI ŞI AL FIULUI ŞI AL SFÂNTULUI DUH.

 La începuturile celui de-al treilea mileniu al bunătăţii Domnului, Biserica Ortodoxă din Polonia seceră roadele seminţei celei dumnezeieşti, roade care s-ai copt prin mărturisirea credinţei ortodoxe şi sfârşitul mucenicesc al poporului credincios din Eparhia  de Helm şi Pontlaskia. Continuare»

7 Comentarii »