Război întru Cuvânt

• “Inima mea are numai intrari. Iesiri nu are. Cine intra inlauntru, ramane acolo. Orice ar face, eu il iubesc la fel precum l-am iubit atunci cand a intrat pentru prima data in inima mea. Ma rog pentru el si pentru mantuirea sa”.
• “Nu am viata virtuoasa ca s-o ofer lui Dumnezeu. De aceea ii ofer numai putina durere“.
• “- Parinte, astazi va vad mahnit.

- Si-n care zi nu sunt? Problemele Bisericii si ale fiilor mei duhovnicesti ma frang“. Continuare»

4 Comentarii »

Cuvant al parintelui Gheorghe Calciu:

“Aceşti mucenici se prăznuiesc in a 5-a zi a lunii Noiembrie, iar viaţa şi pătimirea lor a fost scrisă de Eutolmie monahul, servitorul Sf. Epistimia. Citeam mai zilele trecute Vieţile Sfinţilor tipărită de Preacuviosul Părintele Ioanichie Bălan de la Sihăstria, cel cu binecuvântare de la Dumnezeu spre înţelepţirea noastră duhovnicească, prin cărţile de duh publicate de-a lungul vieţii lui. Dumnezeu să-i lungească zilele.

Am dat peste ziua a cincea, ziua prăznuirii celor doi mucenici din titlul lucrării noastre. Mi-am amintit că, pe când eram profesor la seminarul teologic din Bucureşti, am avut un tânăr pios, deştept, bun, care se numea Stângă. Incă înainte de a-şi fi terminat Seminarul, a intrat ca frate la Sf. Mănăstire Crasna din Muntenia. Am fost şi la călugărirea lui, împreună cu toată clasa de care ţinea el şi a primit, la călugărire, numele de Galaction. L-am iubit foarte mult şi m-am bucurat să văd că Dumnezeu l-a chemat întru arhierie şi că Vrednic este. L-am întâlnit o dată sau de două ori, nu am putut vorbi împreună – sigur, pentru nevrednicia mea. De două ori am dorit să-l vizitez la reşedinţa sa episcopală şi de două ori nu am reuşit, Preasfinţitul fiind plecat din localitate. Inima mea este mângâiată ştiindu-l vrednic şi presupunând că şi eu, pe lângă ceilalţi părinţi şi profesori, am o parte la creşterea lui întru cele sfinte. Văzând sfinţii zilei a cincea, am zis: Oare de ce PS. Galaction şi-a ales acest nume de călugăr? Şi am citit viaţa lor. Am găsit cea mai curată poveste sfântă de dragoste, adică o dragoste desăvârşită, dusă până la ultima limită de puritate, dragoste neconsumată în taina nunţii, dar neveştejită în veci, prin ancorarea ei în Hristos. Continuare»

1 Comentariu »

Astazi, 10 octombrie este praznuit unul dintre marii sfinti ai Optinei, Staretul Ambrozie cel plin de iubire parinteasca, a carui sfintenie l-a atras si l-a inspirat in mod special si pe Dostoievski, care l-a “portretizat” literar sub chipul Staretului Zosima din capodopera sa “Fratii Karamazov“. O imagine deosebit de graitoare despre ceea ce ii era cel mai caracteristic Sfantului iubit de Dostoievski am gasit-o pe blogul Viata ortodoxa, ca extras dintr-o carte cu invataturile sale:

“Doar prin acţiunea harului poate fi explicată acea putere caracteristică părintelui Ambrozie de a purta suferinţele nenumărate. Oamenii veneau la el din toate părţile pentru a-i încredinţa lui aceste poveri şi a-şi uşura sufletele. El îi primea fără murmur, le primea poverile nu ca pe unele străine, ci ca pe ale sale proprii, le retrăia ca pe ale sale… Cuviosul era întărit mereu de o putere nevăzută, astfel încât în orice clipă putea lua asupra sa o nouă sarcină. Continuare»

10 Comentarii »

“A spune că „Sunt căsătorit” înseamnă că trăiesc şi mor pentru Hristos. „Sunt căsătorit” înseamnă că tânjesc şi însetez după Hristos”.

Am primit in miezul acestei veri  din partea lui Radu Hagiu una dintre omiliile cele mai profunde despre casatorie, rostita de Arhimandritul Emilian Simonopetritul de la Muntele Athos, acum mai bine de treizeci de ani in în biserica Sfântului Nicolae din Trikala (Grecia). Am publicat-o deja atunci, de ziua Sfintei Nonna, dar, pentru ca a aparut intr-o perioada in care destul de multi cititori ai acestei pagini erau plecati din orase si de langa computere (sau macar “au evadat” de pe internet ), dorim sa o reluam astazi, de ziua Sfintilor, Dreptilor si Dumnezeiestilor Parinti Ioachim si Ana, ocrotitorii familiei crestine, pentru ca acest cuvant important si foarte frumos sa ajunga la cat mai multe suflete: Continuare»

11 Comentarii »

“SUNT CASATORIT, SUNT ROBUL LUI HRISTOS”

Drumul duhovnicesc pe care il strabatem parcurgand praznicele din calendar ne pune inainte in fiecare an pleiada de sfinti care au dovedit dragostea pentru Hristos prin sfarsitul lor mucenicesc sau prin nevointe pustnicesti suprafiresti. Intr-atat de coplesitoare este trairea lor intru credinta si grozavia incercarilor pe care le-au depasit pentru a dobandi cununa, incat, cunoscandu-ne puterile noastre sufletesti pipernicite, riscam sa deznadajduim, considerand sfintenia inaccesibila, iar exemplul vietii lor inaplicabil pentru noi. Astazi, prin praznuirea Sfintei Nonna, putem gasi prilej duhovnicesc pentru a ne intari intru nadejde, convingandu-ne ca Dumnezeu nu daruieste cu masura harul Sau celor care Il cauta cu sinceritate si sarguinta, chiar daca existenta si lucrarea acestora se desfasoara doar in universul familial.

Desi se tragea dintr-o familie de crestini evlaviosi, care indurasera prigoanele imparatilor romani pagani, Nonna se casatoreste cu un notabil din Nazianz, barbat bun si instarit, dar din afara Bisericii. Continuare»

8 Comentarii »

“Nu socotiţi că am venit să aduc pace pe pământ; n-am venit să aduc pace, ci sabie. Căci am venit să despart pe fiu de tatăl său, pe fiică de mama sa, pe noră de soacra sa. Cel ce iubeşte pe tată ori pe mamă mai mult decât pe Mine nu este vrednic de Mine; cel ce iubeşte pe fiu ori pe fiică mai mult decât pe Mine nu este vrednic de Mine. Şi cel ce nu-şi ia crucea şi nu-Mi urmează Mie nu este vrednic de Mine“. Continuare»

8 Comentarii »

Pătimirea Sfinţilor mucenici Timotei şi Mavra este un model pentru toţi creştinii căsătoriţi şi nu numai. Părintele Gh. Calciu spunea intr-unul din faimoasele Cuvinte catre tineri (al optulea, cel ramas nerostit), cuvinte platite cu pret greu de suferinta:

“Cine are ca îndreptar de conştiinţă pe: «Eu am copii de crescut», iar ca justificare morală pe: «Rectorul m-a pus să iau declaraţii», acela are în loc de suflet un mecanism teleghidat [...] Fiţi voi secerătorii cei harnici! Uitaţi de instinctele voastre supraincitate de către unii dintre dascălii voştri, al căror principiu este: «Am mamă, am tată, am fii, am fiice, am salariu prea mare ca să accept sacrificiul şi suferinţa pentru Hristos şi pentru Biserica Lui»“.

Continuare»

13 Comentarii »

Prin marturisire omul se elibereaza

- Parinte, in primii ani ai crestinismului crestinii faceau marturisire publica. Aceasta ajuta?

- Altii erau anii cei dintai ai crestinismului si altii cei de acum. Aceasta nu ajuta astazi.

- De ce oare, Parinte? Atunci aveau mai multa ravna?

- Aveau si mai multa ravna si nu aveau cele pe care le au oamenii astazi. Iata, acum perechile se despart fara motiv, nu mai sunt ca cele de odinioara.

Oamenii s-au indepartat de Taina Marturisirii si de aceea se ineaca de ganduri si de patimi. Continuare»

13 Comentarii »

Astazi ii praznuim pe Sfintii Apostoli si Mucenici Aquila si Priscilla, care s-au aratat pe masura vredniciei Sf. Ap. Pavel, cel care i-a botezat si i-a nascut duhovniceste, fiind gazduit in Corint chiar in casa lor. Pornind de la salutarea pe care Apostolul neamurilor le-o face in Epistola sa catre romani, marturie a faptului ca ii purta la loc ales in inima sa, Sf. Ioan Gura de Aur ne infatiseaza cu patrundere duhovniceasca virtutea exceptionala a acestor soti apostolici:

Continuare»

8 Comentarii »

“In vremea noastra cuvantul s-a degradat. Omul este masura a ceea ce spune. Imi amintesc, legaturile acestea, realizate prin cuvant, intre oameni, erau totul in satele noastre, in asezarile noastre din alte vremuri. Buna vecinatate era ca o fixare temeinica a omului pe pamant, intre ceilalti oameni. Acum, la bloc, oamenii nu mai comunica, nu se cunosc intre ei, necunoscandu-se nu se mai iubesc si nu se mai pretuiesc unii pe altii. Lipsa de comunicare ii face nefericiti, nesociabili, nu se mai influenteaza unii pe altii in bine, sa aiba unul rusine fata de celalalt, sa aiba respect tanarul fata de batran. Minciuna a venit pe lume odata cu adevarul. Omul trebuie sa treaca incercarea asta, sa aleaga. Daca alegi adevarul, alegi viata. Daca alegi sa traiesti in minciuna, te supui diavolului. Cu fiecare minciuna spusa omul se indeparteaza de rai. Si Adam a incercat sa-l minta pe Dumnezeu cand a fost prins pacatuind.

Acum, industria minciunii a luat o dezvoltare foarte mare. Mincinosul minciuna vorbeste. Ca si hotul. Hotul de furt se teme. Omul cinstit este cel care stie rostul adevarat al societatii. Dar vedeti? Oamenii s-au influentat unii pe altii, adica eu te sicanez pe tine ca sa obtin ceva, ca sa-mi platesti cinstea. La randul tau tu vei sicana pe altul, pe care il obligi sa fie necinstit. Oamenii s-au obisnuit, in societatea noastra, ca cinstea se cumpara, ca orice marfa, ca si adevarul. Societatile de acest tip, in care cinstea e dispretuita, sunt jalnice. Dar pana si taranul nostru, alta data cu frica de Dumnezeu si de lege, a devenit si el asa, duplicitar, mincinos si asta pentru ca intelectualul l-a invatat. Vina grea si povara grea revine si in acest caz intelectualului. Continuare»

7 Comentarii »