Ce este pacatul?

Arhiva postarilor pentru aceasta categorie

TRADAREA LUI IUDA PRIN SARUT FATARNIC si formele posibile de NECREDINCIOSIE din partea noastra: Dar si noi insine oare nu Il tradam adesea pe Hristos?. FIDELITATEA MARTURISITOARE – CONDITIA MANTUIRII

Publicat pe 16 Apr 2014 | Categorii: Ce este pacatul?, Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Miercurea Mare, Saptamana Mare, Sfantul Vasile al Kinesmei | |Print Print

tradarea lui Iuda

***

giotto_hel02_grt

Despre credinciosie si marturisire

[Talcuire din Evanghelia dupa Marcu - (Capitolul 14, versetele 43-52)]

In vechile icoane si fresce bisericesti ale infricosatoa­rei Judecati, in iad este infatisat pe locul cel mai de frunte Iuda. El sade pe genunchii satanei, tinand in maini nenoro­cita punga cu cei treizeci de arginti, iar stapanul taramului de dedesubt il imbratiseaza cu drag, strangandu-l la piept. Acesta este cel mai iubit copil al sau, alesul sau, si de-abia in planul al doilea sunt infatisati toti pacatosii ceilalti, trasi de lantul fatal al pacatului. Intelesul compozitiei e limpede: Iuda este cea mai dezgustatoare odrasla a iadului, si pacatul lui este cel mai cumplit din toate cate le gasim in istoria fara­delegilor omenesti: in fata lui palesc toate viciile si caderile, tot raul savarsit de catre alti oameni.

De ce constiinta ortodoxa osandeste cu atata asprime caderea lui?

Continuare»

PREDICI trezitoare si hranitoare pe calea SAPTAMANII MARI: Avva Efrem Filotheitul si Arhim. Melchisedec Velnic (audio) despre COPLESITOAREA FRUMUSETE A SMERENIEI LUI HRISTOS si REFUZUL INVERSUNAT AL OMULUI: Mandria respinge si rastigneste in cele din urma, prin ura si invidie

Publicat pe 14 Apr 2014 | Categorii: Cum ne iubeste Dumnezeul nostru, Egoismul, voia proprie, Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Intrarea Domnului in Ierusalim (Floriile), Invidia, rautatea, Lunea Mare, Mandria, trufia, Parintele Efrem Filotheitul, Parintele Melchisedec Velnic, Saptamana Mare | |Print Print

manila093a

***

UPDATE: Cuvânt la Denia de luni seara
(Arhim. Melchisedec, 14 aprilie 2014)

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

***

Predica Parintelui Melchisedec Velnic, staretul Manastirii Putna, la Denia de Duminica seara, pentru prima zi a Saptamanii Patimilor - Putna, 13.04.2014:

sursa: Ortodox Radio

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

sdh

“Preacuviosi parinti si frati, iubiti credinciosi,

Iata-ne, cu darul lui Dumnezeu, la inceputul Saptamanii Patimilor si, asa cum am auzit in rugaciunile de la sfarsit ce se cheama apolis:

“Venind Domnul spre Patima Sa cea de bunavoie pentru noi si pentru a noastra mantuire”.

Este lucrul cel mai important care s-a savarsit vreodata pe pamant. Un alt act, ceva mai important decat aceasta nu s-a savarsit, nu exista pe pamant, pentru ca Hristos Domnul a venit si Si-a dat viata, Dumnezeu S-a intrupat si Si-a dat viata pentru mantuirea intregii omeniri. Datori suntem ca fiecare dintre noi de acum sa ne insusim mantuirea. E greu pentru acela care nu vrea sa faca un pas catre Hristos Domnul.

Smerenia si dragostea lui Hristos obliga, cine cugeta la smerenia si dragostea lui Hristos acela se simte obligat sa indrepte si sa schimbe ceva in viata lui. Dar cel care nu cugeta la smerenia si la dragostea lui Hristos acela ramane intr-o oarecare impietrire sufleteasca. Si cati nu sunt in ziua de astazi care raman in aceasta impietrire si nu se apropie de Hristos Domnul…

Continuare»

Sa intelegem mai profund cum a fost PATIMIREA si MOARTEA PE CRUCE A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS. De ce si cum a suferit Fiul lui Dumnezeu si care este semnificatia infricosatoarei Rastigniri a Mantuitorului?

Publicat pe 11 Apr 2014 | Categorii: Ce este pacatul?, Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Ieromonah Calinic Berger, Saptamana Mare, Sfantul Vasile al Kinesmei, Talcuiri ale textelor scripturistice, Vinerea Mare | |Print Print

IN PREGATIREA SAPTAMANII MARI, A SFINTELOR PATIMI ALE DOMNULUI…

482458_438432349579661_2066094559_n

***

timthumb.php

De ce a murit Iisus asa cum a murit?

Executia lui Iisus din Nazaret prin rastignire e faptul cel mai clar stabilit al vietii Sale. Ce anume poate sa ne spuna despre moartea lui Iisus o abordare reflectata, ba chiar una istoric-critica? De ce Iisus a murit in acest fel, si nu in altul?

Rastignirea era la romani o forma de tortura atat de vi­olenta si de cruda, incat Cicero spunea ca nici un cetatean roman n-ar trebui nici macar sa auda de ea, cu atat mai putin s-o vada. Rastignirea era, cu alte cuvinte, un spectacol atroce si de neprivit — de aceea persoanele decente nu trebuia sa fie expuse la ea. Era rezervata rebelilor poli­tici. Pentru Roma, Iisus a murit ca rebel politic, fapt ates­tat de invinuirea Sa: „Acesta e Iisus, Regele iudeilor”. Totusi diferentele dintre persoana si invatatura lui Iisus si cele ale zelotilor fac cu totul de nesustinut orice viziune despre Iisus ca un astfel de rebel. Cealalta problema e de ce anume a fost condamnat Iisus de catre sanhedrin, unde stim ca a fost sub acuzatia de a fi un fals profet? Continuare»

PARINTELE ARSENIE de la MAN. CORNU in “Familia ortodoxa” despre PARTASIA VIE CU DUMNEZEU, RASTIGNIREA IUBIRII DE SINE si ASTEPTAREA INVIERII: “Suntem meniti pentru o alta viata, dar ne legam de viata asta. Vor fi razboaie, dar sa nu ne clatinam, sa nu intram in zapaceala, in panica

Publicat pe 10 Apr 2014 | Categorii: Ce este pacatul?, Egoismul, voia proprie, Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Invierea Domnului (Sfintele Pasti), Parintele Arsenie Muscalu, Parintele Sofronie Saharov, Pocainta, Razboiul nevazut, Triodul si Postul cel Mare | |Print Print

Par Arsenie Muscalu cu Obstea

Vedeti si:

duhovnicul-maicilor-parintele-arsenie-muscalu

Familia ortodoxa, n. 4 (63)/ 2014:

“Sa nu mai traim noua, ci sa traim lui Hristos!”

Postul Mare, urcus duhovnicesc, important proces de transformare launtrica, de eliberare a sufletului de chingile pacatului in care este prins omul vechi, si o mie de alte aspecte ce presupun in mare cam acelasi lucru – apropierea noastra de Dumnezeu. E simplu, si totodata complicat, pentru ca modernitatea ne-a complicat atat de mult viata, incat nu mai stim ce ar trebui sa facem ca sa ne putem mantui. Aflati intr-o confuzie tot mai mare a interpretarii cuvintelor si notiunilor privind mantuirea, se simte tot mai puternic nevoia unei deslusiri. Astfel ca sfatuirea ramane marea noastra sansa.

In acest sens s-a desfasurat si dialogul nostru cu Parintele Arsenie Muscalu, ca o incercare de a ne lamuri in privinta unor lucruri ce par de la sine intelese, dar de sensul carora ne indepartam, parca, tot mai mult, odata cu trecerea timpului. Marturia Parintelui, izvorata dintr-o anumita familiaritate cu scrierile sfinte, dar si dintr-o cercare a puterii dumnezeiestilor cuvinte in propria viata, constituie un adevarat ghid pentru omul zilelor noastre care cu adevarat voieste sa se mantuiasca.

Continuare»

VESTIREA PATIMILOR DOMNULUI si CEARTA APOSTOLILOR. Intre lupta salbatica pentru intaietate care striveste pe cei slabi si puterea dragostei smerite

Publicat pe 07 Apr 2014 | Categorii: Cererea fiilor lui Zevedeu, Duminica Sfintei Maria Egipteanca, Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Invidia, rautatea, Sfantul Vasile al Kinesmei | |Print Print

cx4k2054

Vedeti si:

***

vestirea patimilor

Ce inseamna intaietatea si puterea in crestinism

[Talcuire din Evanghelia dupa Marcu - (Capitolul 10, versetele 32-45)]

Apropiindu-Se de Ierusalim impreuna cu ucenicii, Domnul incepe sa vorbeasca iarasi despre patimirile care-L asteptau aco­lo. Iata ca este deja a patra oara, intr-un rastimp destul de scurt, cand incepe sa stea de vorba despre aceasta cu ucenicii: pe dru­mul catre Cezareea lui Filip (8, 31), coborandu-Se de pe mun­tele Schimbarii la Fata (9, 12), trecand prin Galileea (9, 31), apropiindu-Se de Ierusalim (10, 32-34) El vorbeste despre un singur lucru — chinurile, rusinea si moartea ce-L asteptau. Sar­cina Lui mesianica era indeplinita, si se apropia ultima nevoin­ta — nevointa mortii, ce trebuia sa incununeze marea Lui lucra­re de mantuire a omului; la sfarsitul caii vietii Lui pline de gre­utati se zareste deja crucea, si El nu se mai desparte cu gandul de acest spectru al unei morti cumplite si cu neputinta de oco­lit, este cufundat cu totul in gandurile privitoare la deznoda­mantul ce se apropia. In El nu se vede insa vreo slabiciune, nu se vede dorinta de a Se feri de acel pahar cumplit, si merge de bunavoie in intampinarea propriei morti.

Dar ucenicii? Sfiosi, tremurand de frica, presimtand ceva infiorator, merg ascultatori in urma Invatatorului lor, insa nu toti il inteleg inca. Stiindu-le putinatatea de suflet si de cre­dinta, Domnul prevede ca ei, luati pe neasteptate de cumplitele intamplari legate de moartea Invatatorului lor, se pot clatina in credinta in El. De aceea, ii previne in numeroase randuri ca El trebuie sa patimeasca si ca tocmai in aceasta consta slujirea Lui mesianica, ca El ia asupra Sa aceasta cruce de bunavoie… In pofida tuturor explicatiilor, ucenicii nu pot scapa deloc de prejudecatile mandriei nationale si asteapta, la fel ca inainte, sa-si vada invatatorul-Mesia inconjurat de aure­ola gloriei pamantesti si puterii imparatesti. Ideea de Mesia patimitor si acoperit de ocara le este inca inaccesibila. Dom­nul n-apuca sa-Si incheie cuvantarea despre patimirile viitoa­re, ca se apropie de El cei doi ucenici care erau cei mai indra­giti, cu o rugaminte care arata ca nu-I intelesera spusele. Continuare»

Protos. Melhisedec Ungureanu (Man. Lupsa): LUCRAREA POCAINTEI IN VIATA NOASTRA (audio + text): “Dumnezeu e stiutorul inimilor si asta e o mangaiere mai ales pentru sufletul pacatos, pentru ca Dumnezeu intelege pe om…”

Publicat pe 01 Apr 2014 | Categorii: Ce este pacatul?, Cum ne iubeste Dumnezeul nostru, Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Parintele Melhisedec de la Lupsa, Parintele Rafail Noica, Pocainta, Sfanta Maria Egipteanca, Taina Spovedaniei | |Print Print

Sfânta Cuvioasă Maria Egipteanca

***

parintele Melhisedec staret Lupsa - lucrarea pocaintei - CD

Parintele Melchisedec Ungureanu – INTERVIU PENTRU RADIO REINTREGIREA (Alba-Iulia) – realizat de Pr. Sabin Voda (2009):

PRIMA PARTE A INTERVIULUI

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

Lucrarea pocaintei in viata noastra

- Parinte Melhisedec, ne bucuram in primul rand ca ati raspuns invitatiei noastre de a veni in studioul radioului “Reintregirea” si va spunem: Bine ati venit!

- Bine v-am gasit.

- Va propun si propun si ascultatorilor nostri sa vorbim despre lucrarea lui Dumnezeu in sufletul nostru, in ceea ce noi numim: lucrarea pocaintei. Stim ca Domnul Hristos Si-a inceput propovaduirea cu acest indemn la pocainta: “Pocaiti-va ca s-a apropiat Imparatia Cerurilor!”. Ce este, parinte, pocainta, si care este rostul ei in viata crestinului?

Continuare»

PREDICA PARINTELUI IOANICHIE BALAN la Duminica a IV-a din Postul Mare – INDRACIREA PRIN PATIMI si LUPTA CU DIAVOLUL. “Traim intr-o lume dirijata de nevazutii demoni si de vazutele lor slugi, care o conduc spre satanizare”

Publicat pe 30 Mar 2014 | Categorii: Ce este pacatul?, Duminica Sfantului Ioan Scararul, Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Parintele Ioanichie Balan, Razboiul nevazut, Vindecarea lunatecului | |Print Print

vindecarea-lunaticului

Pentru aceasta Duminica, va recomandam si:

***

***

p. ioanichie balan predicand

PREDICA AUDIO A PARINTELUI IOANICHIE BALAN la Duminica a IV-a din Postul Mare (1997)

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

“Iubiți credincioşi,

Suntem în duminica a patra a Sfântului şi Marelui Post, înainte de Sfintele Paşti. Am trecut de jumătatea Postului, ne apropiem cu nădejde şi bucurie de Dumnezeiasca şi Slăvita Înviere. Dar ca să ajungem cu adevărat pregătiţi pentru Înviere, pentru Paştele cel nemuritor, pentru veşnicie, trebuie să ne pregătim. Şi pregătirea înseamnă să ne înnoim viaţa noastră duhovnicească, să ne înlocuim păcatele cu faptele bune, răutatea s-o transformăm în bunătate, zgârcenia în milostenie, mândria în smerenie, iubirea de bani în iubirea de săraci. Şi cu acestea şi altele asemenea acestora, vom simţi că Hristos învie în noi, că Hristos se aşază în inima noastră, că Hristos calmează lumea tulburată, că Hristos linişteşte şi binecuvântează România.

Sfânta Evanghelie de astăzi este cutremurătoare. Este singurul loc din toată Sfânta Scriptură în care se vorbește cel mai direct şi precis de ce intră demonul în unii din oameni şi când şi cum poate fi scos. Că, în definitiv, lupta noastră din viaţa nu e alta decât că ne luptăm cu diavolii: diavolii din iad, diavolii din văzduh, diavolii care prin patimi ne stăpânesc pe noi și cu oamenii purtători de diavoli. Voi încerca să explic toate aceste lucruri care sunt adevărate, dar cutremurătoare.

Trăim într-o lume care se demonizează, trăim într-o lume dirijată de nevăzuţii demoni şi de văzutele lor slugi, [care o] dirijează şi-o conduc spre satanizare. Iar noi, cei care credem în Hristos, cei care suntem cu Sfânta Cruce în inimă şi în mâinile noastre, cei care credem cu tărie în Înviere şi în veşnicie, ne luptăm care cât putem ca să nu intre demonul nici în ţara noastră – deşi a intrat –, nici în casa noastră – deşi, uneori, şi în unele din ele, a intrat – nici în inimile şi în sufletele noastre. Cu alte cuvinte, mântuirea noastră înseamnă lupta să alungăm pe diavol din noi. Continuare»

SCOALA ORTODOXIEI PENTRU INCEPATORI. Staretul Ilarion de la Troekurovo: Grabiti-va sa va lasati de fumat. Va rog, nu faceti datorii! TREBUIE SA VA INSTRAINATI DE SMINTELILE LUMII. Sa nu stati niciodata degeaba”

Publicat pe 27 Mar 2014 | Categorii: "Concentrate" duhovnicesti, Ce este pacatul?, Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Mari duhovnici, parinti si invatatori, Razboiul nevazut | |Print Print

IlarionTroek-m

STARETUL ILARION DE LA TROEKUROVO

Cuviosul staret Ilarion a dus multi ani viata sihastreasca prin pesteri.

In Manastirea Kurskaia a primit in taina tunderea in monahism, insa nu a ramas acolo, continuand sa peregrineze. Multor oameni care cautau ajutor in situatii grele ale vietii le-a ajutat cu sfatul sau de stravazator, inclusiv lui Alexandru Grenkov, viitorul mare staret Ambrozie de la Optina. De la parintele Ilarion a auzit Alexandru cuvintele prorocesti: „Du-te la Optina! Optina are nevoie de tine! Sfantul Ambrozie pastra in chilia sa intotdeauna, pe langa alte portrete ale oamenilor celor mai apropiati, portretul zavoratului de la Troekurovo.

La Troekurovo Cuviosul Ilarion s-a salasluit cand avea 50 de ani, si a petrecut acolo ultimii treizeci si noua de ani ai vietii sale pamantesti, fara sa iasa din chilie decat pentru a merge la biserica. Sfaturile de mai jos au fost scrise in aceasta ultima perioada a vietii staretului.

Continuare»

SCHIMONAHIA SEPFORA – sfaturi duhovnicesti de mare trebuinta pentru crestinii de azi de la o sfanta a zilelor noastre: “TOTI TREBUIE SA SE ROAGE UNUL PENTRU CELALALT. Puneti inceput nevointei, iar Domnul va va ajuta”

Publicat pe 26 Mar 2014 | Categorii: "Concentrate" duhovnicesti, Crestinul in lume, Cum munceste crestinul?, Cum ne iubeste Dumnezeul nostru, Cum sa tinem post?, Educatia crestina/ Copiii in Biserica, Intristarea, deznadejdea, Maica Domnului, Maici duhovnicesti, Razboiul nevazut, Rugaciunea (Cum sa ne rugam?), Sfintii - prietenii lui Dumnezeu, prietenii nostri | |Print Print

Сепфора2

SCHIMONAHIA SEPFORA (1896-1997)

Schimonahia Sepfora (in lume Daria Nicolaevna Sniakina, nascuta Senialcina) s-a nascut intr-o familie de tarani, in satul Gluhovo, din gubernia Tambov, la 19 martie 1896. Parintii ei erau harnici, cinstiti, oameni credinciosi, chiar daca nu aveau stiinta de carte. Dintre cei 13 copii au supravietuit doar Daria si fratii ei Vasile si Pavel. Primul a fost ulterior ucis in raz­boi in anul 1914, iar al doilea a fost omorat cu pietre in timpul deschiaburirii, la inceputul anilor ’30.

Familia era foarte religioasa. Atat in neamul tatalui, cat si in al mamei existau monahi. Tatal impreuna cu bunicul au calatorit mult pe la locurile sfinte si chiar i-au adus Dașei (Daria), pe cand era in varsta de 7 ani, un sirag de metanii de la Muntele Athos. Fetita petrecea mult timp impreuna cu monahiile manastirii cu hramul Mantuitorului situata in apropiere. De la ele a invatat lucrul mainilor (rucodelia) si impreuna cu ele a dobandit dra­gostea sincera pentru Rugaciunea lui Iisus.

Dașa visa la viata monahala, totusi dupa moartea prematura a tatalui mama a binecuvantat-o sa se casatoreasca cu un tanar consatean Dimitrie Sniakin, un om credincios. Fata s-a supus fara murmur si a intrat intr-o familie mare, bogata. Socrul, care era starostele bisericii din sat, avea patru baieti si o fata. El nu le permitea copiilor sa plece dupa casatorie si Daria s-a dovedit a fi nora cea mai mare, care dupa obicei se cuvenea sa aiba grija de gospodarie: Continuare»

JUDECATA SI GHEENA CONSTIINTEI: “Frate, bea sangele meu”. VA VENI ZIUA RASPLATIRII CELOR NEDREPTI SI VICLENI, cand se va arata fatarnicia care parea a fi fapta buna, zavistia care parea ravna, viclesugul care parea prietesug” si “se va dovedi amagitor acela caruia ne inchinam ca unui sfant”

Publicat pe 24 Mar 2014 | Categorii: Ce este pacatul?, Duminica Infricosatoarei Judecati, Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Pocainta | |Print Print

μοναχός σταυρός

Cuvant la Duminica a III-a a Sfantului Post

„Oricine se va rusina de Mine si de cuvintele Mele intru acest neam preacurvar si pacatos, si Fiul omenesc Se va rusina de el, cand va veni intru slava Parintelui Sau, dimpreuna cu sfintii ingeri”. (Marcu, cap.XX)

Cugetul omului face pâre si hotarari si dreptatea lui Dumnezeu face judecata si rasplatirea

O, judecata! O, suflete! In acest chip am strigat cu suspinuri si cu lacrimi cand am gandit la cuvantul venirii celei de-a doua a lui Hristos. Si cum sa nu ma tulbur? Cum sa nu ma infricosez, cand voi socoti ca va veni ceasul in care din mormantul meu voi auzi glasul unei trambite, si acesta va fi glasul lui Dumnezeu, care ma cheama la judecata, ca voi invia fiind imbracat cu trupul meu cel dintai, ca voi tine o carte in care va fi insusi cugetul meu, acolo vor fi scrise cu amanuntul si cate am facut si cate am gandit, si cate am zis in toata calea vietii mele. [...] Continuare»

Page 1 of 5912345...102030...Last »