Război întru Cuvânt

… sau cum poti sa fii isihast autentic si episcop sfant in vremuri foarte tulburi si in mijlocul rafuielilor politice si al taberelor extremiste…

ACTUALITATEA TULBURATOARE A PILDEI UNUI SFANT AL VEACULUI AL XIV-LEA

“…devenind astfel, ne-am întărâtat unii pe alţii, şi nu numai că ne-am complăcut într-un astfel de păcat dar şi în crime, pierzând în adâncul nostru chipul Tatălui nostru iubitor, dobândind chipul aceluia care, vai, a fost de la început ucigaş de oameni. De ce să mai pomenim jurămintele noastre false, cuvintele ruşinoase, faptele nedemne, şiretlicurile ascunse, calomniile unora împotriva altora, războiul deschis al unora împotriva altora, lăcomia, răpirile? Cu adevărat am căzut în adâncurile răutăţii, ne-am aflat cu adevărat în legăturile unui lanţ întreg de păcate. Doar Tu poţi rupe lanţurile din nou…”

***

1. ZELOTISMUL ŞI ZELOŢII

Zelotismul, ca un exces de zel în problemele religioase şi în ceea ce priveşte credinţa creştină, a existat în toate timpurile. Au existat întotdeauna creştini izolaţi, care, demonstrând exces de zel pentru păstrarea credinţei creştine, au mers către extreme. În Sfânta Scriptură cuvântul “zelot” (zelos) este folosit uneori cu o conotaţie pozitivă, iar alteori cu una negativă. Sfântul Apostol Pavel le spunea creştinilor din Corint: “Aşa şi voi, de vreme ce sunteţi râvnitori după cele duhovniceşti, căutaţi să prisosiţi în ele, spre zidirea Bisericii” (1 Cor. 14,12). Creştinul poate să aparţină unui popor râvnitor pentru faptele cele bune: “(Hristos) Care S-a dat pe Sine pentru noi,ca să ne izbăvească de toată fărădelegea şi să-Şi curăţească Lui popor ales, râvnitor de fapte bune” (Tit 2, 14). Oricum, există zeloţi care au râvnă fără a poseda cunoaştere duhovnicească, şi, atunci, aceştia devin fanatici. Sfântul Apostol Pavel, referindu-se la israeliţii care luptau împotriva lui Hristos, scrie: “Pentru că sunt râvnitori către Dumnezeu, dar nu după cunoaşterea cea duhovnicească…” (Rom. 1, 2). In plus, el însuşi s-a confruntat cu această problemă atunci când, cu râvna pe care o avea înainte ca Hristos să-i fi apărut pe drumul Damascului, el lupta împotriva Lui. El însuşi scrie: Continuare»

11 Comentarii »

Vezi si:

***

ACORDUL ORTODOCSI – VATICAN
Balamand, Liban, iunie 1993, de pr. Ioannis S. Romanidis

Publicat in THEOLOGIA – Periodicul Bisericii Greciei, VOL VI 1993, Nr. 4, paginile 570-580

I. Introducere

1) Reprezentanti a noua Biserici Ortodoxe au semnat un acord cu reprezentanti ai Vaticanului, cuprins intr-un document intitulat “Uniatismul, calea de unire a trecutului, si cautarea actuala pentru comuniune deplina“, produs de membrii Dialogului Ortodocsi-Vatican, la a VII-a sedinta plenara din 17-24 iunie 1993 de la Balamand, Liban.

2) Sase Biserici Ortodoxe nu si-au trimis reprezentantii. Unele au boicotat aceasta intrunire, in semn de protest fata de responsabilitatile anti-ortodoxe si anti-musulmane ale Vaticanului in razboiul din Bosnia, si alte actiuni anti-ortodoxe, din parti ale Europei Rasaritene si ale Orientului Mijlociu. Unele Biserici Ortodoxe au ajuns sa realizeze ca “modelul” sau “tactica” veche de secole a Vaticanului, cea a “razboiului si dialogului in acelasi timp”, s-a transformat in anii 1960 in “atacuri ale Dragostei si dialogului in acelasi timp, in public” si “activitati ascunse, in privat”. Continuare»

35 Comentarii »

In timp ce mass-media ne asediaza in fiecare zi, prin declaratii-soc, cu prabusiri virtuale ale Europei sau ale SUA, dupa caz, mult mai aproape de noi dar mult mai nebagat in seama se intampla fenomenul acumularii unor imprejurari care vor face viata sociala tot mai grea, impingand-o pana la marginea suportabilitatii. (…)

(…) Credem ca este timpul ca aceasta “noua era” a problemelor sociale sa fie constientizata mai adanc de fiecare dintre noi, in ciuda iuresului informational cu care suntem ametiti in fiecare zi. De acum, sa stim ca ceea ce se prefigura devine, pe zi ce trece, realitate. Asta in timp ce mass-media, cu unele scapari mai degraba neintentionate, invarteste o serie de teme total straine de urgenta actualitatii pe care o traim (viata lui Nicu Ceausescu, amantii Elenei Ceausescu, divorturi si nunti, s.a.), atunci cand nu manipuleaza de-a dreptul.

Toate acestea le spunem pentru a fi pregatiti duhovniceste si pentru a ne aminti de ceea ce spunea Cuviosul Paisie despre astfel vremuri: ele pot fi prilej pentru noi de a ne apropia unul de altul, de a intelege ca fara a trai crestineste la modul concret, prin intrajutorare si comuniune, nu prea vom mai putea supravietui nici altfel… decat cu mari si grele compromisuri sau cu mari suferinte provenite din izolare si singuratate. Sa ne amintim ca… nu ne mantuim si nu ne pierdem singuri.

Multi din Biserica problematizeaza pasivitatea noastra in sens militant, uitandu-se cu jind la alte popoare ortodoxe, cum ar fi grecii, de pilda. Continuare»

65 Comentarii »

Pentru ca am fost solicitati sa luam atitudine fata de hulele proferate de ziarul anticrestin Evenimentul Zilei – care este totodata, deloc intamplator, si “oficina” de propaganda, anti-nationala, a puterii tradatoare care ne conduce actualmente spre o dictatura si o dezintegrare vadita (pentru multele noastre pacate!) – am decis sa publicam, drept raspuns, cateva articole lamuritoare pentru cei, eventual, indoiti sau slabiti in credinta de catre smintelile diabolice ale vrajmasilor lui Hristos din mass-media.

Nu am dorit sa ne referim la aceasta in ziua in care a fost publicat articolul (14 septembrie), ca sa nu intinam praznicul mare al Inaltarii Sfintei Cruci, dand satisfactie tocmai blasfematorilor si dand pricina de tulburare si murdarire a gandurilor celor care, poate, tocmai se impartasisera sau, oricum, tuturor celor care voiau sa traiasca Sarbatoarea in pace bucurie duhovniceasca, fara sa intre deloc in dialog cu hulele interminabile ale mass-media. De altfel Sfintii Parinti asa ne si sfatuiesc: atacurile demonilor de tip hule, erezii, blasfemii sa fie pe cat posibil, de catre credinciosii obisnuiti, ignorate, dispretuite, iar scrierile [despre care stim ca sunt] ratacite nu trebuie citite, si numai cand ele pot sa ajunga pana la o vatamarea colectiva mai mare, cei care sunt chemati trebuie sa dea raspunsurile necesare pentru a nu lasa sminteala sa prolifereze si sa ucida suflete. Ne-a ingrijorat faptul ca linkul cu materialul anti-ortodox se raspandea, “contagios”, cu mare viteza, pe calea e-mailului, ajungand si la noi de cateva ori, de la persoane diferite, prin urmare nu era in situatia de a sminti doar pe cei deja smintiti si de a da apa la moara ateilor si anticrestinilor. Ca urmare, pentru a nu lasa si mai departe sminteala sa se intinda ca o pegra, am publicat mai intai aceasta reactie:

De ziua Sfintei Cruci, anti-ortodocsii de la Evenimentul Zilei au lansat UN NOU ATAC IMPOTRIVA CINSTIRII ICOANELOR, SFINTELOR MOASTE SI IMPARTASANIEI

Iar acum dorim sa intarim cugetele slabe - si care, din pacate, PLEACA PREA USOR URECHEA, adesea din curiozitate patimasa si paguboasa, la toate mizeriile presei sau televiziunilor - infatisand viziunea ortodoxa asupra acestei probleme, prin cateva noi articole gasite in publicistica ortodoxa accesibila pe internet. Chiar daca ele se refera numai la problema Sfintei Impartasanii (mai precis a folosirii linguritei), se aplica, practic, la fel de bine si in privinta sarutarii icoanelor si a sfintelor moaste, daca aceastea se fac cu evlavie, cu credinta si cu dragoste de Dumnezeu.

Continuare»

28 Comentarii »

“Este nevoie de o mare unitate. Toate problemele şi neregulile din Biserică le va judeca şi rezolva Biserica cu harul ei, după rânduielile ei canonice şi după îndemnul Sfântului Duh”.

Cuvânt despre revoluţie, despre înnoirea în Biserică

Am fost invitat şi rugat să îmi spun şi eu părerea în legătură cu soluţia de salvare- “înnoirea în Biserică” şi sunt întrebat de unde să vină, din afară sau dinăuntru, de sus sau de ios!

Înnoirea să vină din toate părţile, să fie o înnoire interioară, trăire şi răsuflare în Duhul lui Dumnezeu. Conştiinţa să fie neraţională, fără îndreptăţire. Să plecăm la unirea cea mare de la cel mai micuţ creştin român până la cel mai mare vlădică.

Nu este timp să facem procese care mai mult destramă valorile şi unirea în Biserică. Pe cine să judecăm? La întrebarea tendenţioasă: “Unde a fost Biserica?”, răspundem: în puşcării crunte, umilinţe grozave, bătăi păgâne, insulte pline de venin.

Îi întrebăm şi noi: dar ei până acum unde au fost? Continuare»

25 Comentarii »

UPDATE

Duhul necurat, in mod firesc, nu scoate la iveala virtutile oamenilor, ci neputintele lor

“Când vedem ceva rău să-l acoperim, nu să-l publi­căm. Nu este corect să se facă publice căderile mo­rale. Să presupunem că pe drum există o necurăţie. Dacă va trece pe acolo un om cuminte, va lua o piatră şi o va acoperi, ca să nu pricinuiască dezgust. Unul nesocotit însă, în loc s-o acopere, poate începe să răscolească şi să împrăştie mai mult mirosul urât. Tot astfel este şi atunci când, fără discernământ, dăm pu­blicităţii păcatele celorlalţi şi pricinuim un mare rău.

“Spune-l Bisericii” nu are înţelesul că toate trebuie să se facă şi cunoscute, pentru că astăzi nu sunt toţi Biserica. Biserica sunt creştinii care trăiesc aşa cum vrea Hristos, iar nu ceilalţi, care luptă Biserica. În pri­mii ani ai creştinismului, când mărturisirea se făcea înaintea tuturor membrilor Bisericii, atunci “spune-l Bisericii” avea acest sens. Însă în epoca noastră, în care rar se află familie care să aibă acelaşi duhovnic, să nu ne înşele “ducă-se pe pustii” cu “spune-l Bisericii“, pentru că, atunci când publicăm, de pildă, o cădere morală, o facem cunoscută celor ce luptă împotriva Bisericii şi le dăm pricină să înceapă războiul împotri­va ei; în felul acesta se clatină credinţa sufletelor slabe.

Continuare»

38 Comentarii »

… atunci cand au strigat, cine i-a auzit si cine le-a dus mai departe cuvantul?

“Îmi spunea cineva venit din ţară că s-o dus cinci demnitari de afară la Patriarh [Teoctist] şi i-au spus:

„- Noi suntem toţi sodomişti, niciunul n-avem femeie. Aşa vrem noi, aşa ne place, şi aşa să le daţi voie tuturor, ca să vă băgăm în Uniunea Europeană.”

Patriarhul le-ar fi zis: Continuare»

21 Comentarii »

(…) – Cum e cu putinta ca Dumnezeu, care i-a zis lui Avraam ca daca va afla in cetatea Sodoma si Gomora zece drepti n-o va distruge, sa predea un oras atat de mare, in care exista multi pacatosi, dar exista si multi drepti, nu zece, ci sute si mii?

- Ca exista multi, a raspuns inteleptul Vrienie, stiu, dar si acestia sunt vinovati de pacatele multora, si pe dreptate Dumnezeu va preda orasul in mainile turcilor. Continuare»

18 Comentarii »

DESPRE MENTALITATEA DE TIP POLITIC, IEZUIT SI LUMESC A SEPARARII CREDINCIOSILOR PE BAZA PARTIZANATELOR DE GRUP.

+ 13 aprilie 1976

Cum putem apostazia daca pierdem Duhul si trairea Ortodoxiei?

„Biserica – accentua Arhiepiscopul Averchie în alt loc – ne-a fost dăruită pentru mântuirea sufletelor noastre şi pentru nimic altceva! Nu o putem face uneal­tă sau teren de joc al patimilor noastre ori pentru regla­rea propriilor noastre conturi“.

• Va rugam sa cititi integral, fiind un cuvant de mare folos si de mare actualitate: IPS AVERCHIE TAUSEV: TREI NIVELURI ALE APOSTAZIEI

*

“(…) Cel de al treilea nivel al apostaziei

In sfârşit, cel de al treilea nivel de apostazie cu privire la care Arhiepiscopul Averchie ne-a avertizat, este atins atunci când bisericile ortodoxe, chiar şi când păstrează toate tradiţiile a ceea ce ele numesc „Ortodoxie ade­vărată”, pierd totuşi „savoarea” preţioasă a credinţei lor şi ajung contaminate de un duh lumesc travestit în spi­ritualitate. Aceasta se întâmplă din pricina:

(1)a pierderii dragostei creştine adevărate, fără de care toate tradiţiile ajung mai degrabă osânditoare decât purtătoare de har, şi

(2) a întrebuinţării în scopuri lumeşti a formelor şi suporturilor de credinţă exterioare(care sunt menite să trezească amintirea lumii de dincolo). Dintru aceşti factori se iveşte o altă formă de „pseudo-Ortodoxie“, de data aceasta mult mai subtilă, pentru că poate fi tăinuită în toate formele corecte. Câteva din simptomele sale, ca­re pot fi găsite şi în „pseudo-Ortodoxia” apostaziei de nivelul al doilea, vor fi înfăţişate mai jos.

Politica de grup

Arhiepiscopul Averchie a văzut că, odată ce „sa­voarea” Ortodoxiei s-a pierdut, iar Biserica ajunge să fie privită în primul rând ca o organizaţie lumească, calitatea de mădular al Trupului tainic al lui Hristos este confundată cu calitatea de membru într-o grupare administrativ bisericească sau în alta. Atunci, vieţile oamenilor pot fi năruite sub pretextul „curăţirii Bisericii“, dacă aceşti oameni nu par prielnici organizaţiei. Preoti, mireni şi monahi sunt aţâţaţi şi făcuţi să nu se încreada unii în alţii, tocmai ca să apere avantajele lumeşti al respectivelor lor grupări. O grupare bisericească poate să se desprindă dintr-o alta şi să caute să îşi legitimeze poziţia cu nenumărate formule legale şi canonice. Continuare»

16 Comentarii »

UPDATE: Planul Securitatii si al CNSAS de compromitere a IPS Andrei

• Ziua de Cluj: EXCLUSIVITATE. Noul mitropolit al Clujului: Mă preocupă slujirea duhovnicească, dar şi cea socială, implicarea în viaţa cetăţii - FOTO

Într-un interviu în exclusivitate pentru ZIUA de CLUJ, înaltul prelat a precizat că, în opinia sa, experienaţa pastorală a fost principalul motiv care i-au determinat pe membrii Sfântului Sinod să îi acorde astăzi votul.

- Ce credeţi că a contat în alegerea dumneavoastră ca arhiepiscop şi mitropolit al Clujului?

- Eu cred că părinţii Sinodali s-au gândit la experienţa pastorală pe care o am, că nu-s puţini 21 de ani de episcopat şi înainte de aceşti ani, 12 ani de preoţie. Cred că la asta s-au gândit părinţii Sinodali când mi-au dat votul, socotind că voi încerca să continui misiunea Înaltpreasfinţitului Bartolomeu şi că voi încerca să fac misiune bună la Cluj. Spuneam că nu sunt total străin de Cluj, pentru că acolo am fost hirotonit diacon şi preot. În Arhiepiscopia Clujului, la Turda, am stat 7 ani. În general se ştie şi aşa este, sunt maramureşan, am crescut în Maramureş, tatăl meu era din Maramureş, dar mama mea, Dumnezeu să o ierte, era din judeţul Cluj.

- Consideraţi că situaţia de acum cinci ani a fost un argument în favoarea dumneavoastră, în sensul reaparării unei „nedreptăţi” faţă de ierarhii ardeleni?

- Nu ştiu dacă s-au gândit la asta. Cred că mai mult a contat ceea ce v-am spus, misiunea ce s-a desfăşurat la Alba-Iulia, cu ajutorul lui Dumnezeu. Într-o eparhie care totuşi nu-i foarte bogată, s-au realizat lucruri importante. Dacă este să mă opresc doar la câteva: Facultatea de Teologie, Seminarul Teologic, postul de radio şi biserici noi, multe, două sute şi ceva. Avem în Arhiepiscopia de Alba-Iulia 43 de unităţi monahale, mănăstiri şi schituri, unde înainte de 1990 erau doar două.

- Aţi avut o strategie anume în privinţa vieţii monahale?

- Atât doar că m-am preocupat de ei, i-am înconjurat cu drag, i-am primit cu drag.

- Care vă vor fi priorităţile la Cluj?

- Eu zic că să preiau din mers misiunea ce a desfăşurat-o acolo Înaltpreasfinţitul Bartolomeu, misiunea duhovnicească, întâi de toate, slujirea, slujbe şi grija faţă de tineri, în primul rând de tinerii teologi. Pe lângă această slujire duhovnicească, pe lângă slujbe, poate foarte importantă este şi slujirea socială şi implicarea în viaţa cetăţii.

- Accentul va cădea pe exercitarea calităţii de arhiepiscop sau a celei de mitropolit?

- Cea de mitropolit te solicită din când în când, pe când cea de păstor, de arhiepiscop, te solicită tot timpul.

- Ce perspectivă întrevedeţi pentru Eparhia de Alba, inclusiv în privinţa succesorului dumneavostră?

- Deocamdată nu am nimic clar, dar eu cred că Dumnezeu va purta de grijă şi urmaşul meu de acolo va duce steagul înainte, adică ca tot ce s-a făcut să se păstreze şi ma mult poate chiar să se sporească.

***

Noul mitropolit al Clujului: În atenţia Bisericii trebuie să fie tinerii, pentru că ţara îmbătrâneşte

IPS Andrei Andreicuţ a spus, într-o conferinţă de presă susţinută după şedinţa Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în care a fost desemnat în funcţia de mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, că s-a rugat la Dumnezeu, în ultimele zile, pentru ca la Cluj să vină “cel mai potrivit mitropolit”.

“În zilele dinaintea alegerilor m-am rugat obişnuit. Totuşi pot spune că am înmulţit rugăciunile, dar nu neapărat ca să fiu eu ales, ci ca să lucreze Dumnezeu ca cel mai potrivit mitropolit să vină la Cluj”, a spus IPS Andrei.

Noul mitropolit al Clujului a subliniat că în atenţia Bisericii Ortodoxe trebuie să se afle tinerii, cărora trebuie să le fie acordată o atenţie deosebită.

“În atenţia noastră trebuie să stea lumea tânără. Ţara noastră îmbătrâneşte, copiii sunt mult mai puţini, înmormântări sunt tot mai multe. Mulţi merg să lucreze în străinătate din cauza condiţiilor materiale. Este de mare importanţă menţinerea tineretului întrucât ei sunt biserica de mâine, România de mâine”, a afirmat IPS Andrei Andreicuţ.

De asemenea, el a ţinut să precizeze că în urmă cu 25 de ani a plecat la Alba Iulia de la Cluj, unde şi-a început cariera duhovnicească.

“Din punct de vedere sentimental sunt legat de acest oraş (Alba Iulia-n.r.). În acelaşi timp, mă întorc acolo unde am început cariera duhovnicească. În 25 martie se împlinesc cinci ani de la întronizarea ca mitropolit a IPS Bartalomeu, acum tot în 25 martie, de Buna Vestire, este o nouă întronizare. Vreau să continuu misiunea de excepţie făcută de IPS Bartolomeu şi să ne implicăm cât mai mult în viaţa oamenilor de zi cu zi pentru ajutorarea celor necăjiţi, a celor defavorizaţi”, a mai spus noul mitropolit al Clujului. (…)

(sursa)

Continuare»

32 Comentarii »