Război întru Cuvânt

“Printre ideile oculte mult dezbătute în prezent şi uneori ac­ceptate de cei care trăiesc experienţe „din afară de trup” şi „de după moarte”, şi chiar şi de unii oameni de ştiinţă, se nu­mără şi ideea de reîncarnare: adică, după moarte, sufletul nu trece prin Judecata Particulară şi apoi se sălăşluieşte în Rai sau în iad, aşteptând învierea morţilor şi Judecata de Apoi, ci (bineînţeles, după o mai lungă sau mai scurtă şedere pe „pla­nul astral”) se întoarce pe pământ şi intră într-un nou trup, de dobitoc sau de om.

Această idee era foarte răspândită în Antichitatea păgână din Apus, înainte de a fi înlocuită de ideile creştine; însă răs­pândirea ei de astăzi se datorează în mare parte influenţei hinduismului şi budismului, unde ea este acceptată. In zilele noastre, ideea este de obicei „umanizată”, adică oamenii pre­supun că în „vieţile lor anterioare” au fost tot oameni, în vre­me ce ideea mai des întâlnită printre hinduşi şi budişti, pre­cum şi la grecii antici şi romani, este că e destul de greu să te „încarnezi” ca om şi că cele mai multe dintre „încarnările” de azi sunt în trupuri de dobitoace, insecte şi chiar şi plante.

Cei care cred în ideea aceasta spun că ea justifică toate multele nedreptăţi din viaţa pământească, precum şi anumite frici aparent inexplicabile: dacă cineva se naşte orb sau sărac, aceasta este o dreaptă răsplată pentru faptele lui dintr-o „viaţă anterioară” (sau, după cum spun hinduşii şi budiştii, se în­tâmplă din pricina unei „karme rele”); dacă cineva se teme de apă este pentru că într-o „existenţă anterioară” a murit înecat. Continuare»

12 Comentarii »

“Biserica ortodoxa nu a tinut sa-si faca o imagine placuta lumii. Rasa neagra (atunci cand nu este prea lucioasa si prea scumpa) si barba preotului (atunci cand nu este prea aranjata) au suport tocmai in reflexul disocierii Bisericii de chipul ferchezuit al lumii!”

&

“Ar fi absolut penibil sa luptam impotriva trufiei si a parerii de sine, cultivandu-ne in acelasi timp imaginea in fata lumii, dezvoltand, deci, propria trufie! Ar fi lamentabil si sa propovaduim ca solutie sacrificiul de sine, jertfa, crucea, construindu-ne copios imaginea, piedestalul, intarindu-ne edificiul vizibil, chipul vazut, la concurenta cu lumea!”

Continuare»

14 Comentarii »

Continuare»

4 Comentarii »

“Sa ne „incapatanam”, deci, sa pretuim aceste valori inestimabile, pentru ca ele ne mai tin!… Sa preferam acest „comportament” — fie el si dispretuit ca „medieval”, dar care izvoraste din adanca si profunda evlavie a neamului acestuia fata de Dumnezeu si sfintii Lui — in locul vacarmului de pe stadioane sau alte locuri de distractie „moderna” si „la moda”…. Sa ramanem crestini adevarati, chiar daca „se va rade” de noi ori vom fi dispretuiti” (PS Sebastian)

In ultimele saptamani am asistat la un suvoi mediatic debordant de batjocuri, invective, sarcasme vitriolate si manipulari denigratoare, ori doar de “analize” ingrijorate, patrunse de… ignoranta crasa, la adresa Bisericii Ortodoxe si, in special, a credinciosilor “bigoti”, “inapoiati” si “imbecili” care stau cu orele in frig ca sa se inchine la sfintele moaste, in loc sa iasa in strada ca sa dea jos guvernul sau, mai bine, sa se duca la munca, puturosi ce sunt ei, ortodcsii astia. A fost un adevarat concert al urii nedisimulate si al bascaliei groase, mai amplificat parca decat oricand, pe toate canalele, si care a culminat recent cu delirul (la propriu!) blasfemator al unui personaj tot mai aberant si mai dezgustator, al carui loc potrivit, intr-o societate normala, nu ar avea cum sa fie catedra universitara (!) sau studioul TV. De aceea cuvantul urmator, de acum cativa ani, al PS Sebastian, Episcopul actual al Slatinei si Romanatilor, este cu atat mai actual si mai necesar…

***

Fiica lui Iair, sau despre un alt inteles al mortii

Dreptmaritori crestini,

Evanghelia de astazi evoca doua minuni savarsite de Mantuitorul Hristos: vindecarea femeii care s-a atins pe ascuns de vesmintele Domnului si invierea fiicei lui Iair — o copila de numai doisprezece ani, singura la parinti. Obisnuia Hristos sa-Si legitimeze invatatura si cuvintele pe care le adresa poporului cu astfel de semne si minuni. Asa se face ca, de-a lungul celor trei ani si jumatate, cat timp a durat activitatea Sa publica, El a vindecat in mai multe randuri bolnavi: orbi, leprosi, ologi si, iata, in evanghelia de astazi a inviat pana si din morti pe o copila, ca sa arate tuturor ca este Dumnezeu, Stapan al sufletelor, dar si al trupurilor; Stapan al vietii, dar si al mortii.

Ceea ce ar trebui sa ne atraga atentia in mod special in aceasta pericopa evanghelica, cred, este un lucru care in general trece neobservat, si anume acela ca Mantuitorul Hristos a fost luat in ras de catre cei care plangeau la capataiul copilei moarte. De ce a fost luat in ras? Pentru ca s-a exprimat altfel decat se asteptau oamenii din vremea Sa: Continuare»

17 Comentarii »

***

Cuviosul Paisie Aghioritul: MOARTEA ŞI VIAŢA VIITOARE

Morţii vinovaţi

– Părinte, atunci când omul moare, conştienti­zează imediat în ce stare se află?

- Da, îşi revine şi spune: “Ce am făcut? Dar ce folos!”. Precum un om beat, care, de pildă, îşi omoară mama, râde, cântă, deoarece nu-şi dă seama ce a făcut, iar atunci când se trezeşte plânge, se tânguieşte şi spune: “Ce am făcut?”, tot astfel şi cei care în această viată fac neorânduieli sunt ca nişte beţi. Nu-şi dau seama ce fac, şi nu-şi simt vinovăţia lor. Însă abia atunci când mor le pleacă această beţie şi îşi revin. Li se deschid ochii sufletului lor şi îşi conştientizează vinovăţia lor, pentru că sufletul, atunci când iese din trup, se mişcă, vede şi percepe totul cu o repeziciune foarte mare.

Unii întreabă când va fi a Doua Venire. Însă pentru omul care moare se face într-un fel a Doua Venire, deoarece este judecat potrivit cu starea în care l-a aflat moartea.

- Părinte, cum sunt acum cei din iad? Continuare»

22 Comentarii »

Cersetorul

Vedem in lume ca exista multi cersetori. Cersetor este acela care nu are nimic: nici mancare, nici imbracaminte, nici casa, nici bani, nici celelalte necesare traiului, ci toate le cere de la oameni si le primeste de la ei. Intr-o asemenea saracie se afla toti oamenii, de la cei distinsi pana la cei nevoiasi, de la cei bogati pana la cei sarmani, de la stapani pana la robi; si, intr-adevar, cersetor este tot omul, chiar daca nu-si cunoaste lipsa.

1) Oricat de multe ar avea, nimic nu este al lui, ci al lui Dumnezeu, nimic nu are de la el insusi, ci primeste de la Dumnezeu (vezi I Cor. 1:7). Dumnezeu, ca un Bun si Indurat, isi deschide vistieria si daruieste tuturor toate, cu mana Sa cea atoatedarnica. Aurul, argintul, arama sunt avutia lui Dumnezeu si ne servesc noua in nevoile noastre. Mancarea cu care ne hranim; bautura cu care ne potolim setea, ne racorim si ne mangaiem; imbracamintea cu care ne acoperim si ne incalzim; casa in care ne odihnim si ne adapostim de vreme rea si de furtuna; focul la care ne incalzim si la care ne fierbem mancarea; aerul prin care ne pastram viata; lumina cu care ne luminam; dobitoacele toate – animalele salbatice, pasarile si pestii – care slujesc nevoilor noastre, si celelalte, toate sunt avutia lui Dumnezeu (vezi Psalm 23:1). El, ca un Iubitor de oameni, dupa bunatatea Sa ne daruieste toate acestea ca unor cersetori, necajiti si nenorociti. De aceea, toate cele necesare vietii noastre sa le cerem in rugaciune: „Painea noastra cea de toate zilele da-ne-o noua astazi”. Prin paine se intelege aici tot ce ne este de trebuinta pentru intretinerea vietii noastre.

Vezi-ti, omule, saracia! Dumnezeu iti daruieste totul, ca unui cersetor si sarac. Iti daruieste toate ale Sale, pentru ca tu nu ai nimic. Altfel, nu ai putea trai nici macar o clipa. Dumnezeu cunoaste lipsa si saracia ta si Isi deschide vistieria, din care iti daruieste bunatatile Sale pentru trebuintele vietii tale. Din ceasul nasterii si pana in ceasul mortii tale, El iti arata propria saracie. Gol te nasti, vii in lume fara nimic; gol iesi din lume, deci pleci tot fara nimic (vezi Iov 1: 21; 1 Tim 6: 7). Tot ceea ce agonisesti de la nastere pana la moarte numai tie iti slujeste si toate sunt bunatatile lui Dumnezeu, iar nu ale tale. Dumnezeu iti daruieste toate acestea ca unui sarac si necajit, caci fara acestea nu poti trai.

Invata deci: Continuare»

9 Comentarii »

Marea majoritate a rusilor refuza sarbatorirea Halloween-ului!

*

Marturisire hotarata a unui preot ortodox impotriva paganismelor, fie ele de sorginte celtica, americana sau… romaneasca.

Adevarul despre spalarea creierelor care are loc cu copiii si tinerii in Romania

• Pr. Tudor Ciocan si Cristi Curte la Radio Romania DESPRE HALLOWEEN

ASCULTA AICI

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

Cristian Curte: …Acum toată lumea ştie că Halloween-ul vine din occident, toată lumea ştie cam ce se întâmplă în zilele noastre, dar sunt convins că puţini dintre dumneavoastră ştiţi care sunt originile acestei sărbători. Halloween-ul este, de fapt, o prescurtare de la All Hallows‘ Eve, adică ajunul tuturor sfinţilor serbaţi în seara zilei de 31 noiembrie, înaintea praznicului tuturor sfinţilor, care cade în biserica catolică pe 1 noiembrie. Aşadar, sărbătoarea despre care noi vorbim are o puternică anvergură creştină, care de-a lungul timpului a ajuns să se păgânizeze, de fapt, să se repăgânizeze, istoria ei este interesantă: în antichitate celţii serbau în aceeaşi perioadă a anului sfârşitul jumătăţii luminoase a anului, era o cumpănă între lumină şi întuneric, în timpul căreia spiritele bune şi cele rele puteau traversa din lumea cealaltă în lumea noastră. Ca să le alunge pe cele rele oamenii se mascau şi săvârşeau felurite ritualuri. Deşi creştinismul a dus la dispariţia religiei celtice obiceiurile au rămas. Şi când în occident oamenii au uitat de sărbătoarea creştină a tuturor sfinţilor, vechile datini celtice, care au fost mereu ţinute în regiunea rurală a Irlandei şi Marii Britanii s-au răspândit în întreaga lume. Irlandezii au avut o contribuţie decisivă pentru că ei au dus peste ocean obiceiurile de acasă, le-au răspândit în Statele Unite şi apoi în întreaga lume. Deci, Halloween-ul a făcut un drum de la păgânism la creştinism şi apoi din nou la păgânism. Pentru că ceea ce sărbătorim noi astăzi numai legat de biserică nu este. Mă întreb însă dacă este un păcat, şi o fac împreună cu pr. Tudor Ciocan, invitatul din această seară al emisiunii „Sfatul înţeleptului”.

-  Părinte, într-un cuvânt, e păcat ce fac oamenii de Halloween sau nu? Continuare»

21 Comentarii »

UNDE NE SUNT STRALUCIREA, DESFATAREA, BOGATIA SI NUMELE SLAVIT?

Cum a pierdut celebritatea bogatul nemilostiv

sursa: Doxologia

“Bogatului îi place lauda, admiraţia semenilor lui care, linguşitor, i-o acordă din plin. Bogăţia materială se cere a fi admirată iar cel ce o agoniseşte, prin muncă cinstită - ar spune el, are nevoie de ceilalţi nu pentru valoarea lor umană, ci pentru a-i umili, pentru a-i strivi cu opulenţa lui. Bineînţeles, nu mai e nimeni ca el, nimeni nu a reuşit într-un timp atât de scurt să acumuleze multă bogăţie care să îi dea acea siguranţă şi suficienţă de sine caracteristică celor avuţi, în general.

Nemaifiindu-i foame, nu mai ştie cum e să-i fie. Îmbrăcându-se mereu, nu mai ştie cum este să-i fie frig. Săracii sunt mereu prea mulţi ori prea vinovaţi de starea lor, ca să mai merite preţioasa lui atenţie. Într-o lume a high-life-ului celor cu bani, se găsesc mereu cerşetori şi câini care să infecteze igienica lume a celor sătui. Bolile acestor cerşetori sunt de la sine înţelese, fără a fi nevoie de neglijenta privire a bogatului sau de – Doamne fereşte! – atotputernica lui bogăţie. Ar putea face mult dar, pentru puţinătatea sufletească şi necredinţa lui, nu face nimic. Pentru ce ar face? Continuare»

17 Comentarii »

“Desfătările îl fac pe om crud şi împietrit, fraţi creştini. De aceea, nu trebuie să-i fericim întotdeauna pe cei bogaţi, tocmai din cauza acestei dări de seamă cumplite în faţa lui Dumnezeu. Fiind nemilostivi, ei sunt ca nişte furi, fură şi ascund dreptul săracilor. Furii mai pot scăpa din mâna oamenilor, dar din mâna lui Dumnezeu nimeni nu poate scăpa, fraţilor. Plăcerea durează un timp foarte scurt, iar pe urmă vine chinul, o veşnicie de chin. Chiar şi luxul este împovărător pentru sufletul nostru, spune sfântul Ioan Gură de Aur. Tu dormi pe pat luxos, moale şi altcineva moare de frig într-un culcuş de paie şi pe tine nu te mustră conştiinţa! Nimic nu e mai grozav decât desfătarea, pentru că ea te face să uiţi de Dumnezeu“

***

Predica la Duminica Bogatului nemilostiv si a saracului Lazar a Parintelui Hrisostom de la Manastirea Putna (2010)

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

Doar cateva linii esentiale extrase:

- Evanghelia milostivirii lui Dumnezeu.

- Criteriul de Judecata este mila.

- Delicatetea, blandetea si umilinta lui Lazar.

- Tacerea lui Lazar era mai puternica decat orice strigat.

- De ce foarte multi oameni consuma astazi cu sete mare dupa stirile cu crime, violente, accidente, violuri, jafuri? In sinea noastra: “Noi nu suntem chiar asa!“

- Mesajul pentru noi: Continuare»

3 Comentarii »

Parinti si profesori, paziti-va copiii de SATANISMUL deghizat in “distractii nevinovate” si promovat inclusiv de institutiile de educatie oficiale!

Halloween – o sărbătoare păgână de iniţiere a copiilor în practici oculte

După ce a cucerit Apusul, Halloween-ul îşi continuă marşul triumfal şi către ţările ortodoxe ale Răsăritului creştin, având ca principal aliat statul. Da, statul laic, care se problematizează tot mai mult în a interzice cu totul manifestările creştine în spaţiul public, care deja interzice în multe state afirmarea credinţei în Hristos în perimetrul şcolilor, este cel ce promovează astăzi prin mass-media şi prin mai toate sistemele de învăţământ sărbătoarea păgână Halloween. Să înţelegem de aici că denumirea de stat laic este doar o formulă cosmetizată a noţiunii de stăpânire păgână?

Anul acesta, mai mult decât în toţi anii anteriori, Halloween a devenit un fel de sărbătoare oficială a celor mai multe dintre grădiniţele, şcolile şi liceele din România. Ne-a sosit la redacţie ştirea că şi în sate uitate de lume, în care oamenii abia au cu ce se îmbrăca, copiilor li s-a cerut de la şcoală să se prezinte pe data de 31 spre 1 noiembrie cu echipamentul adecvat sărbătorii Halloween, adică cu costumele de spiriduşi, fantome sau chiar diavoli. Unii părinţi s-au problematizat şi au refuzat să dea curs, dar alţii poate mai familiarizaţi cu duhurile televiziunii s-au supus cu docilitate. Dacă aşa e la modă acum, şi o mai cere şi şcoala! Dar oare câţi dintre guvernanţii, profesorii sau părinţii care au urmat directiva venită probabil de foarte de sus ştiu sau conştientizează ce este Halloween-ul? Continuare»

44 Comentarii »