PARINTELE RAFAIL CATRE PREOTI – chemare rusinata si dureroasa la pocainta. “Noi toti suntem un singur om, spovedania mea este spovedania ta…”. PREOT SAU PSIHOLOG?
Vezi si un alt raspuns, inrudit tematic, din aceeasi conferinta:
***
“- Daca am o problema, spuneti-mi, va rog, la cine sa merg, la un preot sau la un psiholog?
– Parintele Rafail: Eu as zice: bineinteles ca ar trebui la un preot. Dar observ cu multa, multa durere un lucru in lumea noastra: se intampla din ce in ce mai des ca noi preotii nu gasim felul ortodox de a primi pe om, de a-l asculta, de a-l intelege, de a-l invia.
Acum va zic ca unul care vine din Apus, unde Biserica de 1000 de ani n-a mai fost si unde spiritualitatea apuseana a falimentat total, veacul al XX-lea i-a manifestat falimentul care era in ea demult. Acum cei luminati ai Apusului cauta din ce in ce mai mult catre ortodoxie, acea ortodoxie care prost e inteleasa pe aceste meleaguri de bastina ale ortodoxiei si riscam sa fim acum in pozitia evreilor care ei insisi au pierdut traditia data neamului lor. V-o spun tocmai ca sa nu se intample lucrul asta, ca sa cer Domnului ca nu numai apusenii sa gaseasca adevarul dar ca si voi sa va imbogatiti in bogatia care este mostenirea noastra.
Deci in Apus, unde Biserica nu mai este, am impresia ca stiinta asta a psihologiei este si ea un fel de mila a lui Dumnezeu intr-o lume in care Dumnezeu nu mai exista si exista o para-Biserica, o para-preotie ca sa-i zicem asa – nu vreau sa-i zic pseudo, desi ar trebui probabil. Ce este psihologul? Este un om la care te poti duce si la care poti descarca toate si poti spune toate si stii ca n-o sa fi judecat si din motive profesionale acela, in principiu, iti tine taina spovedaniei. Parinti, preoti! Asta este prerogativa noastra! Noi trebuie sa putem nu numai sa inlocuim pe psiholog, dar si sa depasim peste orice asteptare ceea ce poate face psihologul pentru clientul lui. De ce? Fiindca avem Taina, avem pe Dumnezeu pe care-L putem impartasi. Va spun acest lucru ca sa intram un pic in Taina lui Dumnezeu si nu stiu pana unde va merge! Am vazut inviere in masa, am vazut zeci de familii care au inviat din morti in Apus si aici la fel!
Deci as zice bineinteles ca la preot, dar iertati-ma, frati preoti, arhierei, trebuie sa ne spovedim si adevarul asta este: suntem in asa hal ca nu ne mai stim vocatia si atunci poporul debusolat merge unde poate si la cine poate.
Va spun si lucrul asta: psihologia, care din cate stiu eu a inceput cu domnul Freud si a continuat cu domnul Jung, a facut multe rele pentru om. Dar iarasi daca va uitati dintr-un punct de vedere istoric pana si acolo omul se cauta, isi cauta adevarata sa fiinta si va spun sunt multi psihologi care gasesc si descopera niste adevaruri, dar daca va uitati bine adevarurile erau cunoscute candva in Biserica si nu le mai traim si spre rusinea noastra nu le mai aplicam.
Zic de rusinea asta, stiti eu consider ca noi toti suntem un singur om, spovedania mea este spovedania ta, viata mea este viata ta, impartasim aceeasi soarta si as dori sa va chem pe toti ca un singur om, sa ne innoim in Duh.
Nu zic asta ca voi mirenilor sa judecati pe preoti, zic ca voi mirenilor sa va rugati pentru noi, ca Dumnezeu sa ne lumineze ca sa va putem lumina.
Zic asta pentru fratii mei preoti ca sa stim ca suntem intr-o decadere cumplita si ca sa luam pilda si de la dreapta si de la stanga si de la parinti, si prin psihologie si sa ne invatam si din lumea dreptatii si din lumea pacatului, din toate marturiile, sa intelegem cu ajutorul lui Dumenzeu si sa ne intoarcem – cum zice in Apocalipsa unei Biserici: intoarce-te la cele dintai pana nu-ti voi lua lumina din mijlocul tau“.
Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.
(din conferinta cu tema “Postul şi iertarea, destin şi vocaţie în ortodoxie“, aprilie 2002, Alba-Iulia)
– Intreaga conferinta AUDIO – aici
Legaturi:
- VREMEA ESTE A CERNERII!
- Parintele Rafail Noica despre sensul Ortodoxiei. IN CAUTAREA DUMNEZEULUI PIERDUT
- Parintele Rafail Noica (audio si text): TOATE SE LEAGA SI SE DEZLEAGA IN DUH SI IN NEVAZUT
- Parintele Rafail Noica despre “subtirimea” si vulnerabilitatea iubirii lui Dumnezeu pentru noi. DE CE POSTIM? DE CE SA IERTAM? CARE NE E VOCATIA?
- PILDA LUCRATORILOR VIEI IN ACTUALITATE. Meditatie duhovniceasca si predici audio de la Man. Putna si Sihastria Putnei. MOSTENIREA DE CARE NE BATEM JOC SE VA LUA SI DE LA NOI!
- LUCRATORII NETREBNICI SI PIATRA DIN CAPUL UNGHIULUI. CUVIOSUL SERAPHIM ROSE IN “JUNGLA ZELOTISMULUI”
- VINDECAREA SLUGII SUTASULUI. Lectia unui pagan si mustrarea celor care se falesc si se multumesc cu dreapta credinta, fara o vietuire serioasa in Duh
- Predica audio importanta despre DISCRETIA CREDINTEI, INIMA MILOSTIVA versus “GENERATIA EU” SI PACATUL SUPERIORITATII CARE OSANDESTE. Cum pot ortodocsii, “noul Israel”, sa repete caderile “poporului ales”?
- ORTODOXIE SAU ORTODOXISM? Viata sau Ideologie? Hristos sau Baraba?
- Sfantul Nicolae Velimirovici: CUGETARI DUREROASE ASUPRA CADERII UNUI POPOR ORTODOX
- DE CE A CAZUT Constantinopolul?
- Ortodoxia confortabila si inchipuita sau despre ispitele generatiilor rasfatate
- O, generatie inconstienta si rasfatata!
- Cum putem APOSTAZIA daca pierdem duhul si trairea Ortodoxiei
Doneaza pentru filmul "Scrum"
Referitor la partea in legatura cu preotii si psihologii:
Un parinte american cu care tin legatura are un blog in legatura cu ortodoxia si recuperarea din alcoolism si alte dependente.
Dansul a scris un articol pe langa acesta de Parintele Rafail (varianta engleza), nuantand putin si facandu-l relevant blog-ului sau:
http://orthodoxyandrecovery.blogspot.ro/2012/09/a-romanian-priest-talks-about-psychology.html
Ce reiese de la el, dupa cum inteleg eu, este ca sa nu ne grabim sa punem prea mult pe seama misiunii unui preot care uneori poate nu este pregatit sau este refuzat de un eventual “client” in legatura cu vindecarea dintr-o dependenta (sa zicem). De altfel, un psiholog poate avea si el un rol important uneori, desi, intr-adevar de obicei nu foarte decisiv, si in nici un caz de natura duhovniceasca (dar aici, iarasi pot aparea exceptii).
Cred ca aici este o mica problema de optica. Fiecare dintre noi, sau poate si ca grupuri de indivizi, sau ca popor, avem anumite feluri de a gandi
bazate pe un anume set de informatii si experiente care uneori pot fi limitate prin ele insele. Parintele George a fost in Romania pentru a imparti experienta sa din domeniul alcoolismului. El a relatat unele stereotipuri care le-a observat la noi in tara, nu peste tot desigur, si care trebuie evitate si inlocuite cu o intelegere corecta a problemei. Stereotipurile sunt de genul ca lumea nu stie ca alcoolismul este o boala si nu neaparat un defect de caracter. Un altul, foarte important, este ca alcoolicul, mai ales in stare avansata, este foarte afectat nu doar pe plan duhovnicesc dar si medical, probabil si psihologic(avand nevoie de o oarecare consiliere). Un astfel de caz grav nu poate fi considerat ca se poate “vindeca singur”, dupa cum multi cred, printre care si preoti. Aici nu merge sa-i spui ca doar sa vrei si te vei lasa de baut, sau doar sa crezi ca Dumnezeu te vindeca si te vei vindeca; nu, pentru ca un caz grav poate si
muri daca se lasa prea brusc si fara supraveghere medicala. In alte cazuri alcoolicul poate se duce la o clinica dar va avea nevoie de supraveghere, de consiliere, de intarire de la un personal medical, dar poate si de un psiholog care il va motiva si informa pe alcoolic, care altfel poate nu ar stii de unde sa inceapa si sa reuseasca sa ramana in clinica.
Acestea sunt numai unele dintre ramificatiile in care ar putea fi implicat un psiholog. In orice caz, cred ca trebuie atentie sa nu eliminam psihologii sau sa le spunem ca pot fi inlocuiti total de preot. Parintele George a zis ca uneori chiar el este nevoit sa trimita oameni pentru sfat la o manastire, in cazul in care el nu stie sau nu este dorit, sau la orice alta ramura competenta dupa caz si nevoie (deci la doctor, la psihiatru, poate la psiholog). Dupa cum am zis, cred ca este o problema de optica.
Pr. Rafail nu cred ca s-ar fi gandit in sensul asta, el vorbea mai mult sugestiv, in sensul ca preotii sa se inspire de la psihologi si din orice parte. Totusi, reies mai multe lucruri din ce spune el. Noi ca Biserica nu cred ca am face bine daca am promova inlocuirea psihologilor de catre preoti, si nici nu cred ca intelegem cat de complexa poate fi problema (sunt tot felul de psihologi, unii si crestini, altii care pot fi de folos in tot felul de situatii pe care noi nu le cunoastem cum este cea cu recuperarea alcoolicilor). Psihologul nu este intotdeauna un personaj negativ, dar desigur uneori psihologia poate intra in conflict chiar cu credinta, si bine-inteles psihologia nu poate vindeca pe om, numai Dumnezeu poate, iar aici rolul duhovnicului de pastorire si calauzire este evident. (insa preotul nu le poate face chiar pe toate, dar de dorit ar fi de ar fi implicat in toate si el, bine-inteles). Iar lumea este mare, sa fim realisti, in locurile in care Biserica nu a ajuns, dupa cum a zis Parintele Rafail, este si psihologia o mila a lui Dumnezeu, nu putem pretinde ca putem inlocui toti psihologii nici sub acest aspect.
Sper sa considerati de folos! Parintele George considera articolul cu Pr. Rafail unul bun si a sugerat urmarea unei cai de mijloc cu privire la subiect. Dumnezeu sa ne lumineze!