SFANTUL PROOROC ILIE. Parintele Ioan Buliga despre ereziile reincarnarii si ecumenismului

20-07-2012 Sublinieri

Despre eresul reincarnarii

Sfantul Prooroc Maleahi a proorocit cu 430 de ani inainte de venirea Mantuitorului, despre Inaintemergatorul Domnului, adica despre Sfantul Ioan Botezatorul (cf. Luca 1,17). El spune in proorocia sa, ca cel ce va veni inaintea Mantuitorului va fi Ilie (cf. Maleahi 3, 23), insa Mantuitorul ne da de inteles ca Sfantul Ioan Botezatorul a fost cel ce a propovaduit cu duhul si cu puterea lui Ilie (cf. Matei 11,14; 17,12).

Multi sunt cei care se leaga de anumite versete din Sfanta Scriptura pentru a-si propovadui propriile rataciri, si ma refer aici si la cei care vorbesc despre eresul reincarnarii cautand argumente in cartile sfinte. Ei afirma ca Sfantul Ioan Botezatorul ar fi fost reincarnarea Sfantului Ilie, or nu este deloc asa. Sfantul Ilie a fost luat cu trupul la cer, iar cand va veni inaintea celei de a doua veniri a Mantuitorului, ca sa propovaduiasca impotriva lui antihrist, va veni cu acelasi trup cu care a fost rapit la cer, nu va avea nevoie de altul.

In cazul Sfantului Ioan Botezatorul am clarificat deja la inceput, faptul ca ravna si zelul lui pentru marturisire erau caracteristice lucrarii Sfantului Ilie.

„Este randuit oamenilor o data sa moara, iar apoi sa fie judecata”, ne spune Sfantul Apostol Pavel (cf. Evrei 9,27), iar afara de asta, ne dam seama, ca aceasta invatatura gresita a reincarnarii, ar avea aceleasi efecte negative ca in cazul ratacirii catolice, care ne vorbeste despre purgatoriu in viata viitoare, si anume: oamenii ar amana pocainta in viata viitoare, sau, respectiv in purgatoriu.

Intr-o carticica a sa, Parintele Cleopa ne vorbeste despre cum insala diavolul pe om, si ne spune ca cele mai multe suflete se pierd atunci cand amana pocainta. Daca si in aceasta viata scurta oamenii amana pocainta pe mai tarziu, atat ne-ar mai trebui: sa credem ca o sa mai traim inca o viata pe pamant, sau chiar mai multe.

Aceste invataturi sunt spre pierzarea sufletelor si vai celor ce le raspandesc. Iar pentru noi cuvantul este: acum este vremea pocaintei, a doua zi nu ne-a fagaduit-o nimeni, sa ne pregatim sufletul, caci daca traim fara sa facem pocainta, vom fi luati pe neasteptate si dusi la judecata. Vremurile de acum sunt grele, dar sunt scurte, si nu merita sa pierdem aiurea acest timp scurt.

Orice pierdere de timp poate cantari in mantuirea noastra, asadar sa ne ferim de vorbirea multa, de lumea inselatoare, si sa ne retragem in camara noastra, unde putem sa plangem sau putem sa ne bucuram impreuna cu Hristos.

Despre ecumenism

Am mai vorbit despre greseala amestecarii la rugaciune cu cei de alta confesiune. Dupa ce diavolul eresului a desprins un numar considerabil de credinciosi de la Biserica mama, ratacindu-i în tot felul de secte, celor care au mai ramas în dreapta credinta li se arunca o momeala de nerefuzat, dragostea.

Toti sa fie una si dragoste în unitate! Sunt porunci evanghelice spun ei, îndemnandu-i pe ortodocsi sa-i accepte pe eretici asa cum sunt.

Ortodocsii care nu sunt practicanti si se îndeletnicesc cu altceva, nu-si dau seama ca acceptandu-i pe eretici asa cum sunt, se fac partasi la toate ratacirile (hulele) lor. Din punct de vedere social putem avea orice relatii cu cei de alte credinte, dar acceptandu-le credinta, nu numai ca ne autodesfiintam credinta ortodoxa, dar le facem rau si lor, dandu-le de înteles prin acceptarea noastra, ca sunt bine în ratacirea si hulele în care traiesc.

Mai sunt unii, care în inconstienta lor, spun ca ecumenismul nu a fost condamnat de niciun sinod ca fiind erezie, însa nu este adevarat. Ea a fost condamnata înca de la Sfantul Sinod tinut de Sfintii Apostoli, iar daca sinoadele de astazi nu reiau hotararile Sfintelor Sinoade recunoscute de toata Biserica, atunci se întelege de aici ca cei de astazi fac greseala pe care au facut-o si catolicii, aceea prin care se departeaza de Biserica adevarata, si implicit de adevarat.

„Sfintele Canoane, în întregul lor, interzic nu doar coliturghisirile si rugaciunile în comun în biserici, ci si simplele rugaciuni în comun în spatii private. Pozitia severa a Bisericii vis-a-vis de eretici provine dintr-o adevarata iubire, dintr-un sincer interes pentru mantuirea lor si dintr-o grija pastorala ca nu cumva credinciosii sa fie atrasi într-o erezie. Cine iubeste, arata adevarul, nu-l lasa pe celalalt în minciuna. Altfel, iubirea, concordia si pacea cu el sunt prefacute si false”.

Şi sa nu uitam ce spunea Parintele Arsenie Boca despre ecumenism:

„Ecumenismul? Erezia tuturor ereziilor. Caderea Bisericii prin slujitorii ei. Cozile de topor ale Apusului. Numai putregaiul cade din Biserica Ortodoxa, fie ei: arhierei, preoti de mir, calugari sau mireni. Inapoi la Sfanta Traditie, la Dogmele si Canoanele Sfintilor Parinti ale celor sapte Soboare Ecumenice, altfel la iad cu arhierei cu tot. Fereasca Dumnezeu!”

***

Adunarile celor care alearga dupa alti dumnezei

„Inmultitu-s-au slabiciunile celor care alearga dupa alti dumnezei. Nu voi lua parte la adunarile lor cu jertfe de sange, nici nu voi pomeni numele lor pe buzele mele” (cf. Psalmi 15,4).

Astazi, se aude peste tot si toti oamenii au devenit stiutori spunand ca toti avem un singur Dumnezeu. Un singur Dumnezeu adevarat exista, însa ce ne facem cu diavolul, care a pus stapanire peste lume si în chip înselator vrea ca lumea sa i se închine ca unui Dumnezeu? Tot el se va da drept hristos – salvatorul lumii, cu alte cuvinte lupul paznic la oi.

Mai mult, Psaltirea, care este inspirata de la Duhul Sfant, ne vorbeste de mai multi dumnezei, nu pentru ca ar fi mai multi, ci pentru ca sunt multi care se dau drept dumnezei, sau pentru ca sunt multi care îsi fac o altfel de imagine a lui Dumnezeu, diferita de Adevaratul Dumnezeu.

Ce legatura are adevaratul Dumnezeu cu minciuna, care se gaseste din plin în învatatura catolica, sau în învatatura celorlalte confesiuni care hulesc Duhul Sfant, împotrivindu-se adevarului învederat? De cate conferinte au nevoie sa înteleaga ca un om nu poate fi infailibil, ca Hristos este capul bisericii (cf. Efeseni 4,15; 1,22), ca primatul papal sfideaza întreaga învatatura a lui Hristos, iar ceilalti protestanti de cate demersuri au nevoie sa înteleaga ca Maica Domnului nu a fost o femeie oarecare, ca icoanele si Sfanta Cruce nu sunt idoli, de necesitatea spovedaniei si a celorlalte taine bisericesti, de necesitatea unei continuitati apostolice, si de necesitatea pastrarii traditiei adevarate a Bisericii?

Mai mult, ajungem sa ne amestecam cu ei, numind aceasta dragoste, dar ce fel de dragoste este aceasta, în afara adevarului? Rugaciunea împreuna cu cei de alte confesiuni este o sfidare a întregii traditii de 2000 de ani a Bisericii, o sfidare a Canoanelor Apostolice si a Sfintilor Parinti, o sfidare a Sfintei Scripturi care spune:

„De omul eretic, dupa întaia si a doua mustrare departeaza-te” (cf. Tit 3,10).

Noi avem dragoste mai mare decat Sfintii Apostoli si toti Sfintii, care au blestemat asemenea întruniri? Vai de capul nostru! Ajungem si noi ca sectarii sa ne credem mai presus decat sfintii.

In alta parte, tot în Psalmii lui David, se spune ca: „Dumnezeii neamurilor sunt idoli” (sau draci în alte traduceri). Nu putem sa nu amintim si pe altii, care negand pe Dumnezeu, încearca sa ne bage în cap despre marile descoperiri ale omului, si permanent se încearca o alimentare a stirilor, cu asa-zise descoperiri ale originii vietii, cu alte civilizatii, si tot ce se mai poate, ca doar omul de rand de unde poate sa le verifice? Mai avem si alti „dumnezei” mai mici, mari idoli care nu dau slava lui Dumnezeu, ba mai si fac scene hulitoare la adresa Lui.

Nici numele lor, spune finalul citatului, sa nu-l pomenim pe buzele noastre. Sa ne rugam pentru oameni ca sa cunoasca adevarul, însa nu altfel decat ne-au învatat Sfintii Parinti, caci altfel, nu numai ca nu o sa-i apropiem pe ei de biserica, dar chiar noi ne vom departa de adevar, ca unii care am lepadat învatatura Sfintei Scripturi si a Sfintilor Parinti.

(din: Singhel Ioan Buliga, Provocarile crestinului ortodox in zilele de astazi, Editura Egumenita, 2012)


Categorii

Dogme/ erezii, Ecumenism, Ieromonah Ioan Buliga, Portile Iadului, Sfantul Prooroc Ilie

Etichete (taguri)

, , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

11 Commentarii la “SFANTUL PROOROC ILIE. Parintele Ioan Buliga despre ereziile reincarnarii si ecumenismului

  1. Da. Astfel de predici simţi că nu te fură din duhul sfinţilor părinţi cu argumente de mare fineţe umanistă (ce te forţează să le accepţi) chiar şi când lăuntru se opune şi duhul simte ispita deşteptăciunii fine, cum trage din viu în virtual. Cuvântul, dragoste şi iubire încep să obosească, (să revolte chiar), când simţi că eşti îmboldit, împins de insisteţă şi de argumente, într-o direcţie anume. Căci da ,te simţi împins de argumente şi argumentaţii (ortodoxe) în cea mai primejdioasă direcţie, închisă (complet) de bariera pusă de sfinţii părinţi, dar demontată şi îndepărtată de puternice, noi şi argumentate teologii şi teozofii.
    Te simţi împuns de aceste argumentaţii şi forţat să le accepţi.
    Să iubieşti !!!. Să ai dragoste ! Să fii tolerant în noua formă ecumenistă!!!

    Domnul ne învaţă să ne iubim vrăjmaşii.
    Şi trebuie să-i iubim, (că evanghelia ne-o cere) însă nu îmbrăţişându-i uitând eresul. Nu renunţând noi la identitate, ca să le facem pe plac, nu făcându-i să înţeleagă că iubirea noastră a şters vinovăţia şi păcatul lor. De unde înţelegem asta ? Din comportamentul Domnului Iisus. El a zis : vai vouă fariseii şi cărturari … şi toate câte a spus .
    Îi ura că le-a spus-o ? Ori ia îmbrăţişat trupeşte, uitând de rătăcirea lor ? Le-a arătat poate, manifestări de dragoste care să-i facă să înţeleagă că (datorită ei) vinovăţia lor nu mai contează (sau nu prea contează )?
    Ori că această dragoste desfiinţează ceva din cele rânduite de Dumnezeu ? Nu ! Domnul ne arătat dragostea Lui pentru vrăjmaşi prin cuvintele “Părinte iartă -le lor că nu ştiu ce fac”. Nu a negociat nimic. Nu a schimbat
    ori reformat nimic şi mai ales nu a avut în vedere în nici un fel armonia şi înţelegerea lumească cu ei ori cu puterea politică (pe sectorul pe care acestea se suprapun).
    Cred că mulţi deşi vorbesc despre dragoste şi iubire nu o trăiesc şi nu o au. Am văzut adesea oameni mimând şi făcând o actorie nereuşită. Se caută imaginea. Se face actorie . Se cere faţă veselă, se pretinde tăcere şi toleranţă tocmai unde (pentru îndreptare şi pildă) se cere atitudine.
    Se face abuz de uzul acestor cuvinte şi se speculează cu ele.
    Dragostea este rezultatul luptei de-o viaţă şi nu se ajunge la ea decât prin împlinirea poruncilor. Prin despătimire.
    Sfinţii părinţi vorbeau şi vorbesc de unitatea Duhului, de patimi şi despătimire. nu de unirea credinţelor prin tratative. Lăuntrul î-mi cere unitatea Duhului cu sfinţii părinţi, în care regăsesc toată evanghelia dragostei şi nu “dragostea” care trece şi ignoră acest duh.
    Ecumenismul îi va face pe cei curaţi mai curaţi şi pe cei greşiţi mai greşiţi. Mulţumiri părintelui şi adminilor.

  2. Pingback: EREZIILE KARMEI SI REINCARNARII in lumina invataturii ortodoxe. De la HINDUISM si BUDISM la ratacirile apusene NEW AGE -
  3. Pingback: Prof. Ion Patrulescu (Timisoara, 2008, ultima parte): “ECUMENISMUL ESTE PROIECTIA IN BISERICA A NOII ORDINI MONDIALE SI PREGATIREA INSTALARII LUI ANTIHRIST. Daca nu esti corect politic, nu ti se da voie sa existi!“ -
  4. Pingback: SFANTUL ILIE – a sta in fata lui Dumnezeu -
  5. Pingback: PREDICA LA SFANTUL ILIE a Arhim. Dumitru Cobzaru (VIDEO): “Niciun prooroc nu este bine primit în patria lui pana astazi. Chiar preotii, din pacate, cautam sa fim pe placul oamenilor si propovaduim o credinta relaxata” -
  6. Pingback: ORI LA BAAL, cu religia corectitudinii politice, ORI LA… DUMNEZEU/ Cum ne intalnim cu Sfantul Ilie? Cum ii asteptam intoarcerea pe pamant?/ “DE CE INJURI DE CELE SFINTE?”/ Pilda caintei lui Ahab care a intors mânia lui Dumnezeu - Recoma
  7. Pingback: SFANTUL PROOROC ILIE SI LUMEA NOASTRA IDOLATRA. Ce ne-ar spune astazi Sfantul de foc care va reveni in vremea Antihristului? DRUMUL DE LA DREPTATE LA MILA -
  8. Pingback: SFANTUL PROROC ILIE si SLABANOGUL VINDECAT SI IERTAT. Predici, talcuiri si meditatii duhovnicesti (si VIDEO, AUDIO): “Iisus nu doreste sa impresioneze, El doreste sa ne schimbe” - Recomandari
  9. Pingback: CE NE INVATA SFANTUL PROOROC ILIE? – Predici ale Parintilor Nichifor si Hrisostom: “FARA DREAPTA CREDINTA, SCHIOPATAM DE AMANDOUA PICIOARELE… Sufletele noastre, daca nu se adapa din apa Duhului Sfant, se prapadesc si emana moarte. NU-I D
  10. Pingback: RELIGIILE ORIENTALE ŞI BISERICA ORTODOXĂ (II). Mitropolitul Ierotheos Vlachos despre practicile budiste si hinduiste incluse in noile miscari religioase sincretiste: DE CE YOGA SI TEHNICILE DE MEDITATIE NU POT FI DESPARTITE DE SISTEMUL SPIRITUAL DIN CAR
  11. Pingback: “Daca noi nu primim pe un proroc, nu Il primim nici pe Dumnezeu. Daca noi nu intelegem un proroc, cum vom putea sa-L intelegem pe Dumnezeu?” – SFANTUL PROROC ILIE, INTRE ASPRIME SI SMERENIE, intre descoperirea DREPTATII si cea a IUBIRII
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Articole recomandate

Rânduială de rugăciune

Articole Recomandate

Carti recomandate