CRACIUNUL LA INCHISOARE. Colind pentru detinutii fara vina… Nasterea Domnului pentru cei prigoniti, singuri si suferinzi. (DEDICAT PARINTELUI EFREM)
Intru pomenirea Craciunului martirilor inchisorilor si lagarelor sangerosului veac trecut…
… dar cu gandul la toti parintii si fratii nostri cunoscuti sau necunoscuti care sunt si astazi rastigniti pe fel si fel de cruci, petrecand sarbatori inlacrimate si insingurate!
FRATI SI SURORI, SA NU UITAM SA PLANGEM CU CEI CE PLANG… MAI ALES DE SARBATORI!
Cititi, va rugam:
- Staretul Efrem Vatopedinul ARESTAT PREVENTIV IN AJUNUL CRACIUNULUI! ”Un atac al masoneriei care razboieste Biserica”. SFANTUL MUNTE ATHOS LOVIT IN INSASI INIMA SA…
- DETENTIA Staretului Efrem Vatopedinul: ARESTAREA SE AMANA DIN CAUZA STARII PROASTE DE SANATATE. Pozitia parintelui Gheorghios Metallinos si protestul Fundatiei Sfantul Andrei (RUSIA)
- PRIGOANA STARETULUI EFREM: comunicatul oficial al Manastirii Vatopedi si alte reactii
***
Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.
“Dumnezeu de Sus
In inimi ne-a pus
Numai lacrimi grele (…)
Pentru osanditi
Ingerii grabiti
Nu aduc colinde (…)
Peste fericiri apuse
Tinde mana Ta, Iisuse!
Cei din inchisori,
Te asteapta-n zori,
Pieptul lor suspina,
Cei din inchisori,
Te asteapta-n zori,
Sa le-aduci lumina!
***
“O, brad frumos,
Copil bălai, Crăciun şi brad
S-au stins în alte zile,
Azi numai lacrimile cad
Pe-ngălbenite file…
În bezna temniţei mă frâng
Sub grele lespezi mute,
Şi-mpovărat de doruri plâng
Pe amintiri pierdute.
Omătul spulberat de vânt
Se cerne prin zăbrele
Şi-mi pare lespedea momânt
Al tinereţii mele…”.
(in: Ioan Ianolide – Intoarcerea la Hristos. Ed. Christiana, Bucureşti, 2006, p. 262).
- CITITI IN CONTINUARE LA: “Plangeti cu cei ce plang!” (II) – COLINDELE “OSANDITILOR” (marturiile patimitorilor din temnitele comuniste despre trairea sarbatorii Nasterii Domnului)
si apoi, ultima parte, la: “Plangeti cu cei ce plang!” (III) – COLINDELE “OSANDITILOR” (Craciunul pe front si in lagarele sovietice)
*****
Legaturi:
- A venit si-aici Craciunul, sa ne mangaie surghiunul…
- UN CRACIUN LA INCHISOARE… – marturiile Duhului in emisiuni radio
- PARINTELE GHERASIM ISCU – marturie cutremuratoare despre sfantul inchisorilor care A MURIT IN NOAPTEA DE CRACIUN impreuna cu tortionarul sau pocait
*
- DESPRE CE E CRACIUNUL? Intre saracii sacrificati pe altarul rasfatului nostru, frenezia mincinoasa a spiritului Craciunului si bucuria tainica a Luminii
- “Sa fim oameni chiar in vremuri inumane!” PASTORALA DE CRACIUN (1999) SI TESTAMENTUL PROFETIC AL PATRIARHULUI PAVLE, calcat cu totul in picioare, in modul cel mai tragic, dupa mutarea sa la ceruri. DAR VESNIC VALABIL!
- Fericitul Martir Mircea Vulcanescu: TIE TI S-A NASCUT PRUNC!
- PARINTELE AMFILOHIE: CUM PUTEM GUSTA BUCURIA UNICA A NASTERII DOMNULUI?
- URMELE CUIELOR LUI…
***
- COLINDATORII PREFERATI: Maicile de la Diaconesti si altii…
- Colindele durerii (Tudor Gheorghe)
Doneaza pentru filmul "Scrum"
Colindători întemniţaţi,
Colindul vostru spune
Că-n “libertăţile”de’acum
Trăim doar pentru lume.
Colindul vostru’ntemniţat
Va dat Raiul de sus,
Pe noi craciunul libertin
Ne’ngroapă în apus.
Căci liberi şi sătui trăim,
În bucurii străine
Un nou crăciun “eliberat”
Din “chingile” creștine.
Deaceia-n versul vostru sfânt
Î-mi arde conștiinţa
Când fără vorbe ne mustraţi
Că ne sluţim credinţa.
Duiosul cântec de colind,
În nopţile durerii,
E singurul ce va adus
Dulceaţa mângâierii.
Noi nu gustăm aşa trăiri
-În multa libertate-
Întemniţati în bucurii
Cu dezmierdări de moarte.
Colindul ce ni-l colindaţi
Ne aduce-n conştiinţă,
Valoarea preţului plătit
De voi în suferinţă.
Iisus răstignit în celulă. Închis
În foame’n tortură şi-n ură, nu’n vis.
Că negura morţii şi noaptea vânzării
E vie în oameni (din dorul puterii).
Iisus în celule, bătut,anchetat
Că vrea Adevărul.Că este curat.
Cu bâta şi foamea, cu chin şi tortură
Îi caută-n suflet vre-o urmă de ură.
Îi caută-n suflet prin frig şi teroare
O vină ce nu e, dar care îi doare.
O vină cumplită, cu chipul ascuns
Ce nu vor s-o poarte şi-o pun lui Iisus.
Iisus în celue-i bătut şi ucis,
De semenii noştrii. Şi, vai n-a fost vis.
Iisus vinovatul ce-n veac n’are vină
Din ziduri, din stihuri, din oase suspină.
Şi astăzi i-aducem o vină ce nu e
Şi-n chip știinţific îl batem în cuie
Că cere, că spune, ce-i prea greu de dus
De-aceia ne facem (cum vrem ) un Iisus.