Comments on: IN ATENTIA CELOR CARE SE SCARBESC DE FRATELE LOR MURDAR SI BOLNAV: “Daca il iubesti pe celalalt ca pe un frate, ii stergi nasul cu propria batista si o pui iarasi in buzunar!”(Cuv. Paisie Aghioritul)

By: admin

admin — Thu, 11 Mar 2010 13:09:50 +0000

Asa este, Sorina… E cutremurator – si am intalnit asta si noi – cand si in biserica se ajunge sa se considere “normala” o asemenea atitudine, care tine de o cruzime neomeneasca si de o conceptie darwinista sau malthusiana, deci anticrestina si antiumana. In astfel de situatii se da la o parte valul minciunii si poleiala ipocrita de pe “umanismul” mult clamat al societatii noastre si de pe “filantropismul” fariseic al organizatiei bisericesti. Cum bine zicea Batranul parinte Justin: “ASTAZI NU MAI ESTE MILA”. Dar Dumnezeu tot trimite oameni ai Sai, dintre cei mici si nebagati in seama ai lumii, care nu trebuie sa raporteze ca realizare “caritabila”, sa trambiteze la Trinitas sau in Lumina si nici sa-si treaca in CV faptul ca au facut… ceea ce erau datori sa faca.

By: Sorina

Sorina — Thu, 11 Mar 2010 12:52:01 +0000

Cand eram grav bolnava cineva mi-a spus: “vezi tu, cand esti bolnav,esti o povara pentru societate, e normal sa nu mai ai prioritate la angajare dupa ce ai avut o boala grava, etc”. Am meditat foarte mult la aceste vorbe care mi-au fost spuse nu cu rautate. Dupa logica lumeasca asa e, bolnav fiind devii o povara.Pentru mine boala a fost o scoala a umilintei. In cele cateva zile de zacut la pat am invatat enorm despre suferinta.Apoi, cand m-am ridicat, nu mai suportam sa fiu un spectator al durerii celorlalti, saream in ajutor fara sa mi se ceara pentru ca suferinta nu-mi mai era exterioara.Societatea asta ne cere dinti stralucitori, corpuri perfecte, fara celulita si grasime,iar cand vine vorba de boli in stadii terminale incurajeaza eutanasia. Câta ipocrizie! Sa nu ne lasam inselati! E adevarat ca sanatatea e de mare pret, dar nu e cel mai valoros lucru. Daca sanatatea face din noi niste brute, e de preferat sa fim bolnavi, dar sa-L cunoastem pe Hristos. Stiu pe cineva care toata viata s-a ferit de bolnavi si ii privea cu dispret. A murit la 42 de ani de o boala ingrozitoare care l-a secerat in cateva luni.
Acum, mai mult ca oricand sa privim spre Crucea Lui Hristos si sa ne dea Dumnezeu intelepciunea de a vedea in boala si necazuri o cale spre Bucurie.
Doamne-ajuta!

By: Viorel fratele

Viorel fratele — Thu, 11 Mar 2010 10:36:11 +0000

Stiind ca-l iubiti pe Parintele Miron Milailesca imi permit sa citez din cartea lui “Vorbeste Dumnezeu” de la pagina 224:
“Repet: nu-mi permit sa port in mine pe nimeni murdar, gandind ca acela e asa, sau asa. In fata omului, am datoria de ai acorda valoarea pe care i-a dat-o Cel ce i-a dat viata. Cand il vad viu, vad opera lui Dumnezeu, nu stricaciunea cu care el isi surpa propria-i valoare. Il pastrez in inima mea, curat ca Dumnezeu. Acesta vrea sa sugereze prin: “Fericiti cei curati cu inima”.

By: hofman ovidiu

hofman ovidiu — Thu, 11 Mar 2010 09:10:15 +0000

nimeni nu se poate intretine singur.DUMNEZEU indestuleaza cu toate si pe toti.iertati-ma

By: Război întru Cuvânt » “Cum sa admitem ca preotii sa semene asemenea indoieli?” RASPUNSURILE TRADITIEI LA SMINTEALA PARINTELUI LUCIAN GRIGORE IN CHESTIUNEA LINGURITEI DE IMPARTASANIE

Thu, 11 Mar 2010 00:39:36 +0000

[...] Cititi si: IN ATENTIA CELOR CARE SE SCARBESC DE FRATELE LOR MURDAR SI BOLNAV: “Daca il iubesti pe celalalt ca… [...]

By: Maria Magdalena

Maria Magdalena — Thu, 11 Mar 2010 00:14:59 +0000

Doamne ajuta si ne miluieste!Sanatosi macar sa fim! Vedeti acum,intelepciunea populara din urarea de bine,”DA DOAMNE,SANATATE,CA-I MAI BUNA CA TOATE!” Si e adevarat,nu?Daca ai sanatate,te poti intretine singur si nu “superi”pe altul,facandu-ti menajul,toaleta.Cat despre mila si dragoste fata de semenii nostri,aflati in neputinte…e de “discutat”.Sigur,normal ar fi ca toti sa detinem aceste sentimente.Doar suntem oameni!chiar si animalele simt protectie fata de cel mai slab.Insa noi,…”fiintele superioare”,parca nu suntem cu totii la fel creati…!si dam rateuri dese,prea dese.Lasam oameni cazuti pe jos chiar,fara sa-i ajutam, sau sa intrebam macar de ce au nevoie…Vedem zilnic asa ceva.Sau se fac chiar glume pe seama batranilor,sau a celor cu deficiente,
handicapati, negandind (oare de ce?) ca putem si noi,in orice moment sa patim un accident,o boala,ceva care ne-ar putea pune in locul lor… Gandind asa, am fi mai sensibili la nevoile altora,ne-am induiosa,macar din mila pt noi.Nu mai zic de TEAMA DE DUMNEZEU,DE LIPSA IUBIRII…E GREU IN VREMURILE NOASTRE TREPIDANTE,PREA MECANICE!Niste roboti mecanici,pe fuga si interese materiale…nimeni nu mai traieste frumos,linistit,…multa agitatie,…vorba aia…”mult zgomot pt.nimic”…
nu ne alegem cu nimic,decat stres,boli!Lipsiti de elementare purtari,de bun-simt.
Dumnezeu sa ne dea minte sa putem duce o viata crestineasca,respectand ce ne-a fost
dat,cu acele lucruri domestice si sentimente omenesti,ducand viata pasnica,…vise!…E posibil? Mai poate fi posibil,printre tineri? Mai ales printre locuitorii “urbanistici”?Ce viata!Imi vine in gand,”Unde dragoste nu e,nimic nu e…”si nici Frica de Cel de Sus!Doamne,mai ne rabzi?Iartati-ma, fratilor…sunt intr-o pasa proasta si indispun sau plictisesc…dar adevar am grait.Vorbesc cu si din experienta…SI EU SUNT O …ASTFEL DE CAUZA…sunt intrun fel anume!Da, sunt
NEPUTINCIOASA,stiu cum e…sa fi tinta glumelor proaste,cat despre ajutor…?!!HAAA-HAA-HAA!…UN HAZ FARA HAZ…Nu mai zic nimic.Sa trimit?sau nu?sterg?…nu!poate se mai incazesc unele inimi…impietrite.
Dumnezeule,Milostiveste-Te de noi pacatosii!Iarta-ne si ne intelepteste,mantuieste,
Doamne,suntem poporul Tau! …(