Preot Sever Negrescu: ORI DE CATE ORI NE INCEARCA MINCIUNA
Postat de admin pe 24 Jun 2009 la 02:33 pm | Categorii: Meditatii duhovnicesti, Parinti si invatatori, Sfintii - prietenii lui Dumnezeu, prietenii nostri Print
Meditatie la sarbatoarea aducerii moastelor Sfantul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava
“Un om rau este, inevitabil si indiscutabil, un om mincinos. Oamenii rai nu sunt sinceri, nu pot fi sinceri, ei mint, traiesc in minciuna, precum viespea cazand in miere, crede c-a dat de viata, in realitate pierzania fiindu-i aproape… Minciuna este prima fiica a diavolului, acesteia urmandu-i intriga, barfa, para (intr-un termen actual, turnatoria), fiecare avand propria dulceata ucigatoare.
Asa a fost ucis Sfantul Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava, in anul 1332, pe 2 iunie. A fost un negustor cinstit, credincios, rugator rasaritean. Este parat de un occidental, tot crestin, stapanitorului turc din Cetatea Alba, cum ca ar vrea sa-si lepede credinta pentru a se face musulman. Dregatorul turc s-a bucurat, fara a banui vreodata ca este vorba de o intriga. L-a chemat la el: nici prin gand nu i-ar fi trecut tanarului Ioan sa-si comercializeze sufletul. Turcul s-a aprins de manie, crezand ca Ioan, cel indraznet cu duhul, tine la pret. Nici vorba, raspunsul acestuia a fost limpede, precum ortodoxia: Cum, sa ma lepad de Hristos-Dumnezeu, facatorul fapturilor si sa ma inchin la acestea (la Soare, Luna sau la alte stele?!).
A fost batut cu toiege pline de ghimpi si legat apoi de coada unui cal salbatic, a fost tarat pe ulitele Cetatii Albe, inrosind-o cu sange de martir. Crestinii au ingropat trupul sfantului. Binecredinciosul voievod Alexandru cel Bun l-a adus, in 1402, la Suceava, cetatea de scaun a Moldovei. Astfel, nu s-a inchis, ci s-a deschis o prima fila din miile care aveau sa fie scrise cu sange intr-un adevarat Martirologiu romanesc, pricinuit de cumplite si satanice intrigi. Cati oameni nu au murit in inchisori, fiind parati pentru sfantul lor Crez…
Din pacate, nu am invatat nimic: condamnam, dar nu iertam, acuzam, dar nu recunoastem, defaimam, nimic folosind; barfa a ajuns pe buzele tuturor, este rujul care invineteste sufletele. Sfantul Ioan Gura de Aur spunea ca placerea pe care o da raul este scurta, durerea pe care o naste este vesnica.
Ce cumplita amagire: sa minti, sa parasti, sa barfesti… In aceste rele Dumnezeu nu este prezent si acolo unde nu este Dumnezeu, nu mai exista nici om, nici omenie. Este timpul sa ne oprim! Sfantul Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava reprezinta PUNCTUL care scrie o carte. Sa o recitim, ori de cate ori ne incearca minciuna!”
(Preot Sever Negrescu, Prolog din Proloage. Lecturi patristice dintr-un calendar uitat, Editura Mitropolia Olteniei, 2008)
Legaturi:
- Viata Sfantului Ioan cel Nou de la Suceava
- Minunile Sfantului Ioan cel Nou de la Suceava
- Acatistul Sfantului Ioan cel Nou de la Suceava
- Paraclisul Sfantului Ioan cel Nou de la Suceava
“Cunoscand din Sfintele Scripturi ca Dumnezeu face voia celor ce-L iubesc si se tem de El, pe tine te punem mijlocitor, Mare Mucenice Ioane, care te-ai jertfit pentru dragostea Lui, si cerem prin tine de la Hristos Dumnezeu, izbavire de necazuri, de boala si mare mila”.
Va mai recomandam pe aceeasi tema:








CE VREMURI TRAIM SI CUM SA LE INFRUNTAM? – Parintele Rafail ne raspunde
APUSUL LIBERTATII pe viu. De ce nu credem, de ce nu vrem sa stim?
DESPRE EPOCA LUI ANTIHRIST, DESPRE ILIE SI ENOH - sinteza invataturii Bisericii
A doua viziune a Staretului Antonie. Tabloul a ceea ce traim
CRITERIUL JUDECATII ESTE IUBIREA. DAR CARE IUBIRE?
PREDICA LA DUMINICA INFRICOSATEI JUDECATI – DESPRE ANTIHRIST SI SFARSITUL LUMII
Sfantul Efrem Sirul despre inselaciunea perversa si insidioasa a Antihristului si despre durerile cele din urma
IOAN IANOLIDE, DETINUTUL_PROFET, DESPRE JUDECATA SI ANTIHRIST
Ioan Ianolide: glasul celui ce striga sfasietor in pustia vremurilor de pe urma
Cuvinte duhovnicesti esentiale de la Ioan Ianolide despre infranare si intelepciune in marturisirea adevarului
CUM VEDEA IOAN IANOLIDE BISERICA IN COMUNISM
“OBSTEA” DUHOVNICEASCA DIN INCHISOAREA AIUDULUI SAU MICA FILOCALIE A TEMNITEI
TU POTI FI URMATORUL REEDUCAT!
Dreptul Simeon, aparatorul copiilor mici
ASCULTAREA: PRETEXTELE SI ABUZURILE EI
Fer. Dimitrie Gagastathis: ACUM E TIMPUL SA PLANGEM SI SA NE RUGAM PENTRU STAREA LUMII!
SFANTUL CUVIOS LAVRENTIE DE LA CERNIGOV SAU PLANSUL IUBIRII PENTRU IADUL PE CARE-L ALEGEM
Sfantul Lavrentie de Cernigov - PROOROCII PENTRU VREMURILE NOASTRE
"Va veni vremea cand vom vrea sa mancam si nu ni se va da. De aceea, daca am mancat, sa multumim lui Dumnezeu..."
Nu este deloc bine sa ne despartim de Biserica!
CUVIOSUL IOSIF ISIHASTUL: “Daca rugatorii pentru lume vor lipsi, atunci va fi sfarsitul”
"Domnul nu-i va parasi pe cei credinciosi Lui si-i va hrani in vremea foamei..."
CUM NE VOM MANTUI NOI?
"ACUM NU MAI E TIMP DE ZIDIRI, DE CUPOLE SI DE ILUZII...
Sf. Luca al Crimeei: CURAJ, CURAJ, IUBITUL MEU COPIL!
STIRI DESPRE GRIPA PORCINA SI VACCINURI
O MARTURIE INCENDIARA A UNUI SPECIALIST ROMAN DESPRE MAFIA INDUSTRIEI FARMACEUTICE
PE FATA SI OFICIAL: Primul presedintele UE este membru al clubului BILDERBERG si declara ca tinta este GUVERNUL MONDIAL
Enciclica-soc a Papei Benedict, moment crucial pentru viitorul Noii Ordini Mondiale
SE POATE DRAGOSTE MAI MARE CA ACEASTA? DAR SE POATE SI NEPASARE MAI SALBATICA?
Ce sa facem atunci cand ne simtim incercati la maximum?









Descarca






Ce apa limpede de izvor (izvor al Adevarului) in cuvintele acestea! Mi-au mers la suflet, dar intr-un fel trist aceste randuri. Foarte inspirat acest parinte, de care nu am mai auzit, punand degetul pe niste probleme ale ortodocsilor si ale bisericii despre care nu se prea vorbeste, care nu se recunosc si care risca sa ne omoare de vii: RAUTATEA, MINCIUNA, BANUIALA, INTRIGA, TURNATORIA, OSANDIREA. Si astea pleaca de la nivelurile cele mai de sus, “de la vladica”, acolo unde nici nu mai stii unde se termina biserica si unde incepe politica de culise, unde se pun la cale manevrele murdare despre care nici ca ti-ai imagina ca pot sa aiba loc in casa Domnului si ajunge pana la nivelurile cele mai de jos, “la opinca”.
Cei care sunt mai inauntrul problemelor bisericesti simt de ceva vreme un aer si mai incarcat decat inainte (ca oricum astea existau de mult), dar acum e si mai imbacsit, mai irespirabil. Ce se intampla la nivel de patriarhie sau de episcopii (unele) deja este tot mai mult de domeniul lui Kafka… Si Stalin, Lenin sau Hitler cred ca ar fi fost invidios pe unii clerici de rang inalt de acum. Se intampla lucruri incredibile, s-a instalat teroarea si nimeni nu mai indrazneste sa vorbeasca. Ne lasam stapaniti prin frica, desi ne doare uneori pana ne vine sa urlam la cer!!
Tacem pentru ca nu suntem uniti ca sa luptam impreuna, ca sa nu fim singuri si ca sa stim ca la greu vom fi aparati. Tacem pentrru ca nu avem destula credinta ca Dumnezeu este cu noi, daca marturisim Adevarul. Tacem si nu suntem uniti pentru ca nu avem incredere unii in altii, pentru ca, exact ca in comunism, s-a instalat teroarea suspiciunii fata de aproapele tau, pentru ca nu mai stii cine este cu adevarat cu tine si cine nu.
Se pare ca retraim ceea ce s-a trait in vremea comunismului, aproape identic. Avea dreptate batranul Proclu cand spunea, cu un aer profetic, ceva de genul: “Comunismul este in biserica”. Si acum eu zic ca a intrat cu tot cu instrumentele lui de baza: securisti-arhierei si preoti, turnatori-preoti si calugari, securisti si turnatori-ziaristi/lideri de opinie (si cand zic turnatori nu zic ca sunt neaparat recrutati de cineva, dar se comporta ca atare si fac jocul dusmanilor ortodoxiei), infilitrati nu numai in cercurile oficiale, ci si printre cei care fac ‘rezistenta’, de exemplu parazitandu-i pe marii duhovnici, creand tot felul de intrigi, provocari, diversiuni, mizerii, scandaluri. Nu poti explica altfel cum oameni care se pretind evlaviosi si ascultatori de un mare Avva se pot preta la cele mai abjecte acte de turnatorie si de denigrare ale altor luptatori din aceeasi ‘oaste’.
Pe buna dreptate Steinhardt vedea acest gen de pacate ca fiind cele mai odioase si le identifica cu pacatele impotriva Duhului Sfant, prin care se batjocoreste “fata”/Persoana/sufletul aproapelui. Ce s-a ales din neamul asta: chiar ca am ajuns pui de naparca si noi, cum citeam ca a zis parintele Noica! Nu stiu ce sa mai spun… avem nevoie de multa, multa, multa mila a lui Dumnezeu.
http://cartiortodoxe.blogspot.com
Acest blog va apartine cumva? Mi se pare ca a “imprumutat” unele lucruri de pe aici, de exemplu la blogroll…
Daca va apartine blogul, imi cer iertare de pe acum. Regret numai ca are un nume care se cam loveste de al blogului meu…
In fine, nefiind legat de articol, va rog sa ma scuzati ca am postat comentariul aici.
Nu ne apartine (ne prea ajunge unul singur!) si nici nu-l cunoastem pe autor (foarte multi iau de la noi), dar cautand acum in pagina respectiva am vazut ca are si numele si adresa de e-mail publicata acolo, asa ca nadajduim sa rezolvati scriindu-i:
http://www.blogger.com/profile/07372707394259419658
Daca acesti lupi s-ar sfasia intre ei in lupte nepercepute de catre credinciosii fara sutana, ar fi mai putin dramatic. Cu adevarat grav este faptul ca toata vrajba dintre acestia raneste sufletul celor ce-si pun nadejdea in Biserica. Oameni fara Dumnezeu negustoresc, poarta intrigi pe la toate” scaunele” ce le pot da privilegii nemeritate, uita de buna cuviinta ce trebuie sa-i caracterizeze in toate imprejurarile, slujesc necuratului cu crucea de gat.
Nici un slujitor al Domnului Iisus Hristos nu poate sa minta, sa-si tradeze aproapele, sa se preocupe de propriu-i confort ignorand nevoile semenilor, sa profite de buna credinta a celor ce au incredere in ei pentru a-i denigra. Daca totusi au acest comportament, atunci inseamna ca-s vanduti potrivnicului.
Sa nu ne amagim imaginandu-ne ca in alte vremuri lucrurile au stat altfel la nivel ecleziastic.
Voi cita ceea ce Sfantul Parinte Grigorie din Nazias spunea referindu-se la moralitatea inaltilor iererhi: “Ca sa spun adevarul, inclin sa ma feresc de orice adunare a Episcopilor, pentru ca pana acum, nu am vazut niciodata un Sinod care sa se sfarseasca cu bine, sau care sa alunge relele in loc sa le creasca….de aceea eu m-am retras si mi-am gasit linistea in singuratate”
A fi cu aderat crestin nu a fost niciodata simplu si sacrificiile celor ce vor sa ramana in Adevar sunt atemporale, asta nu inseamana insa ca putem privi linistiti si resemnati intunecimea ce se aseaza in Bisericile noastre in care ar trebui sa straluceasca doar lumina Sfintei Treimi.
Nu ne ramane decat sa ne rugam si sa marturisim Adevarul, urmand Calea pentru a dobandi Viata.
Multumesc, am vrut sa ma asigur ca nu va apartine cumva blogul. Am vazut ca in partea dreapta a blogului a preluat si unele rubrici de pe site-ul dvs (cred ca “Links”). In fine, nu e mare lucru. Ma iertati!
Doamne-ajuta! …da, domnu` Marcu ; cu adevarat cuvintele parintelui Sever Negrescu ne merg drept in suflet . Textul de fata e doar o mica particica din scrierile autorul . Ne bucuram nespus ca-l avem ca parinte in comuna Eselnita .
[...] Preot Sever Negrescu: ORI DE CATE ORI NE INCEARCA MINCIUNA [...]