Intr-adevar, aceasta va fi CEA MAI GREA incercare, cu totul neomeneasca as zice, pentru care este nevoie de o mie de ori mai mult har dumnezeiesc decat pentru celelalte.

Insa razboiul cel din urma al crestinilor prin aceasta va fi si cel mai cumplit din toata istoria, precum s-a profetit, pentru ca vom fi incercuiti din TOATE partile, nu doar dintr-una singura sau avand de infruntat numai cateva fronturi. Iar a rezista la asa ceva niciun om nu ar putea, oricat de inzestrat cu vointa ar fi si oricata hotarare si antrenament ar avea. Numai o smerenie si o credinta totale si numai o tanjire si o incredintare a intregii fiinte catre mila lui Dumnezeu poate sa ne aduca acea plinatate de har, de putere de sus pentru a birui.

Iar pentru aceasta avem trebuinta mare de ne umple de acum candelele cu untdelemn din belsug, priveghind duhovniceste, rugandu-ne si adapandu-ne inimile de la izvoarele sfinteniei. Trebuie sa facem ce tine de noi ACUM pentru a ne intari credinta, prin har, zi de zi, iar una din cai este si asimilarea inaluntrul nostru la modul cel mai viu a pildelor, cuvintelor si minunilor din vietile sfintilor mai recenti sau mai vechi, pentru a putea simti concret si viu prezenta si iubirea lui Dumnezeu lucratoare in vietile noastre! Vom incerca, cu ajutorul Domnului, sa va oferim mai multe astfel de articole in perioada urmatoare.

Dar nu este nimic neclar aici:
1.Cei care fac tam-tam avandu-L doar in gura pe Hristos de obicei sunt sectarii;
2.Cei care vorbesc despre Hristos (ma refer in general la unii din BOR)o fac precum sectarii: doar cu gura, faptele si credinta lor fiind de fatada pentru ca ‘acestia Ma cinstesc doar cu gura, inima lor este departe..’ si, nu ma refer la pacate/scaderi personale, trupesti din care se mai revine ci, la erezie!

De-aici Invatatura de aur a Sf.Parinti, Sinoadele ecumenice, Sf.Scriptura, Sf.Traditie, Canoanele Bisericii…te ajuta sa-ti dai seama cum stai tu si ceilalti! Dreapta credinta iti da un discernamant care te-ajuta sa-ti dai seama de multe lucruri.

E nevoie, desigur, de discernamant pentru a deosebi marturisirea reala de galagie si afisare, de specularea evlaviei si, uneori, a ignorantei credinciosilor. Din pacate exista si asa ceva.