Război întru Cuvânt

“Cine citeşte viaţa Sfântului Ioan Maximovici, nu se poate să nu-l îndrăgească şi să nu-l simtă pe Sfântul foarte apropiat sufletului său. Mulţi dintre creştini îl consideră cel mai mare sfânt contemporan. Eu l-aş numi pe Sfântul Ioan, Sfântul Apostol Pavel al zilelor noastre şi aceasta pentru că a propovăduit cu mult curaj cuvântul lui Dumnezeu în foarte multe ţări: în Serbia, în Franţa, în Belgia, în Olanda, în China, în Filipine, în America. Continuare »

9 Comentarii »

Maslinul si reverenda

Prin anul 1972 se discuta subiectul schimbarii imbracamintei preotesti si cativa preoti de mir voiau sa ia binecuvantare de la Staret ca sa nu mai poarte reverenda. Unul din ei l-a vizitat pe Staret si a inceput sa-i spuna: “Nu reverenda il face pe preot. Mai de preferat ar fi ca unii preoti sa umble fara reverenda, pentru ca astfel se pot apropia mai usor de lume” si alte neghiobii asemenatoare. Staretul nu a reusit sa-l convinga. La sfarsit i-a spus: “Vino maine si-ti voi raspunde”. Continuare »

1 Comentariu »

“In vremea în care cerem ajutorul dumnezeiesc, Hristos ne leagă cu o sforicică prin harul Său şi ne ţine. Suflă vân­tul de ici şi de colo, dar nu ne primejduim fiindcă sun­tem legaţi. Însă atunci când omul nu înţelege că Hristos este Cel Care îl ţine, se desface de legătura sforicelei şi îl bat vânturile de ici şi de colo şi se chinuieşte”.

Dumnezeu ajută la orice lucrare care nu se poate face omeneşte

“- Ce fum este acolo?

- Ardem ceva. Părinte.

- Ati dat foc pe vântul acesta?

- Dar a plouat dimineaţă, Părinte.

- Deşi a plouat şi de s-ar fi făcut şi potop, dacă va porni un vânt, se va face atâta uscăciune încât toate vor deveni ca iarba de puşcă. “A plouat”, îti spune alta! Mai demult a luat foc acolo jos din neatenţia voastră. Ati uitat? Atunci când cineva se face de râs odată trebuie ca după aceea să fie foarte atent. Dumnezeu ajută acolo unde trebuie, acolo unde nu poate omul acţiona omeneste. Nu va ajuta nebăgarea noastră de seamă. In felul acesta defăimăm şi pe Sfinţi.

- Părinte, oare cum poate înţelege cineva întotdea­una pană la ce punct trebuie să acţioneze omeneşte? Continuare »

4 Comentarii »

• Acatistul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel (audio)
• Slujba Sfintilor Apostoli Petru si Pavel (audio)
• Margaritare duhovnicesti: Laudele Sf. Ioan Gura de Aur aduse Sfantului Apostol Pavel: “Dar dezbinarea de unde vine? De la dogmele sau credinţele ce sunt contra învăţăturii apostolilor”
• Predica parintelui Mihail Stanciu la Privegherea pentru Sfintii Apostoli Petru si Pavel, 28 iunie 2009
  
• Imbratisarea Sfintilor Apostoli Petru si Pavel

Cantare de lauda la Sfintii Apostoli Petru si Pavel

de Sfantul Nicolae Velimirovici (“Proloagele de la Ohrida”)

Învăţaţi şi neînvăţaţi, dar aceiaşi în duhul,
Puternici ca îngerii în a Domnului iubire,
Petru cel simplu şi Pavel cel mult învăţat,
Erau amândoi luminaţi de al Duhului har.
Ei două lumânări aprinse au fost,
Candele nestinse,
Înalte şi preafrumoase, ca stelele strălucind.
Ele pământul au străbătut cu a lor lumină,
De la oameni nimic cerând şi pe veci îmbogăţindu-i.
Ei mai săraci erau decât cei mai săraci,
Dar au îndestulat lumea; Continuare »

7 Comentarii »

• NOU: Sf. Nicolae Velimirovici despre biciul intreit al necunoasterii, al grijii si al deznadejdii
• Iubirea de avutii si multa grija ne pregatesc sa-l primim pe antihrist
• Sfantul Serafim de Viriţa: “Banii si inselaciunile lumii vor pierde mai multe suflete decat prigoana ateista!”
• Cuv. Paisie Aghioritul: SIMPLIFICATI-VA VIATA!
• GRIJA SI MUNCA PREA MULTA DEPARTEAZA DE HRISTOS!
• “RASUCITI BUTONUL LA HRISTOS!”
• NU VA DATI INIMA CELOR MATERIALE!
• Cuviosul Paisie Aghioritul despre sensul cel mai adanc al vietii
• Cuviosul Paisie despre purtarea de grija a lui Dumnezeu fata de om
• “DUMNEZEU ARE GRIJA DE MINE” – Povestea minunata a Gabrielei si a pruncului ei
• Duhul grijii de multe (al descurajarii)… nu mi-l da mie! – de Arhim. Serafim Alexiev

***

• Sf. Ioan Gura de Aur: Sa nu ne chinuim in zadar cu grijile lumesti!

(…) Dar, cu toate că cele spuse de Domnul sînt atît de multe şi atît de puternice, totuşi noi ne îngrijim de cele de pe pămînt, iar de cele din ceruri deloc. Am răsturnat rînduiala. Luptăm pe două căi împotriva poruncilor lui Hristos. Şi iată cum! Hristos ne spune: „Nu căutaţi deloc cele de aici!”, dar noi pe acestea le căutăm neîncetat. Hristos ne spune: „Căutaţi pe cele cereşti!”, dar noi nu le căutăm nici o clipă, ci pe cît de mare ne e grija pentru cele lumeşti, tot pe atît de mare ne e nepăsarea pentru cele duhovniceşti, dar, mai bine spus, chiar cu mult mai mare. Lucrul acesta, însă, nu poate merge la nesfîrşit şi nici nu poate rămîne pentru totdeauna aşa. Dispreţuim poruncile lui Hristos zece zile, douăzeci de zile, o sută de zile, dar odată şi odată tot trebuie să plecăm de pe lumea aceasta şi să cădem în mîinile Judecătorului! Continuare »

Nu exista comentarii »

• Cititi si: Cuviosul Paisie despre purtarea de grija a lui Dumnezeu fata de om

Necunoaşterea, grija şi deznădejdea stau ca un bici întreit deasupra capului oricui Îl uită şi-l leapădă pe Dumnezeu, Ziditorul său. Căci cu cât adună mai multe cunoştinţe mărunte, cu atât simte că ştie mai puţin; cu cât grămădeşte mai multă bogăţie, cu atât se simte mai sărac; cu cât caută mai multă fericire, cu atât se cufundă mai adânc în întunericul deznădejdii.

Ştiţi, oare, cine sânt cei mai mari neştiutori? Sânt oamenii care nu-l cunosc pe Dumnezeu, nici puterea lui Dumnezeu. Aceasta a mărturisit-o însuşi Domnul Iisus, când a spus saducheilor, ispititorii Săi: Vă rătăciţi, neştiind Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu. /Mat. 22:29/ Iar saducheii erau Evrei atotştiutori, dar fără credinţă în Dumnezeu şi înviere. Le ştiau pe toate, numai de Dumnezeu şi de puterea lui Dumnezeu nu ştiau. Iar cunoaşterea lui Dumnezeu este ca o sare ce sărează toată cunoaşterea, îi dă gust şi o fereşte de reaua întrebuinţare. Saducheii vremurilor noastre sânt Europenii iudaizaţi, botezaţi cândva în numele Domnului Iisus Hristos, dar care şi-au dispreţuit botezul şi s’au ruşinat de numele lui Iisus. De aceea, toată cunoaşterea lor e mai rea decât neştiinţa ţăranului, căci e lipsită de gust şi întrebuinţată spre rău. În zadar se laudă cu cunoaşterea lor lumească, în zadar au luat cunoştinţele fizice mărunte drept măsură a vredniciei şi măririi omului. Iar ce este înălţat la oameni, urâciune este înaintea lui Dumnezeu, /Lc. 16:15/ a spus însuşi Domnul Dumnezeu.

Al doilea rău care apasă asupra oamenilor vremii noastre sânt grijile. Continuare »

6 Comentarii »

Parintele Roman Braga, supravietuitor al experimentului Pitesti, despre intoarcerea in tara a romanilor din diaspora, familie, vremurile de astazi. Nascut in 1922 in Basarabia, inchis peste 10 in temnitele comuniste, arestat in doua randuri, ultima oara cu “Rugul Aprins”. Misionar al ortodoxiei in ultimii 40 de ani in America de Sud si de Nord. Continuare »

8 Comentarii »

Despre libertate şi conştiinţă

“În tradiţia şi învăţătura ortodoxă concepţia despre persoană, constituie unul dintre elementele fundamentale ale spiritualităţii şi mântuirii omului. Dumnezeu a creat omul  „după chipul  şi asemănarea” Sa, din această cauză l-a înzestrat cu cel mai preţios dar, darul libertăţii. Aceeaşi libertate, dacă este folosită rău, îl conduce pe om spre degradare şi depravare. Nepăsarea şi indiferenţa duhovni­cească, decăderea moravurilor, înăbuşirea conştiinţei macină esenţa spirituală a omului şi-i aduc moartea sufletului. Consumerismul, înlesnirile, confortul oferite de inovaţiile tehnice, îndestularea şi prosperitatea – iată principalele tendinţe ale societăţii moderne. Toate acordurile şi formele de colaborare şi cooperare ţintesc un singur scop – consolidarea actualei situaţii materiale confortabile, excluzând din toate sferele spiritualitatea. Continuare »

4 Comentarii »

“Pastrati-va credinta, straduiti-va sa ganditi singuri, rugati-va mai mult, cititi Scripturile, iar Dumnezeu va va pastra si El pe voi. N-o sa va lase lipsiti de cugetare, precum multimea cea fara de chip, nedeslusita, rece, a lumii”.

Cateva ganduri triste

In cursul anilor 20, 30 si 40 eram toti tineri, plini de viata, deschisi, inflacarati de dorinta de a ne face unii altora bine. La inceput il aveam cu noi pe parintele Arseni care ne calauzea. Chiar si din exil ne scria, continuand sa ne povatuiasca. Biserica noastra fusese inchisa, slujbele se faceau prin case; mica noastra obste se tainuia. Continuare »

5 Comentarii »

Meditatie la sarbatoarea aducerii moastelor Sfantul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava

“Un om rau este, inevitabil si indiscutabil, un om mincinos. Oamenii rai nu sunt sinceri, nu pot fi sinceri, ei mint, traiesc in minciuna, precum viespea cazand in miere, crede c-a dat de viata, in realitate pierzania fiindu-i aproape… Minciuna este prima fiica a diavolului, acesteia urmandu-i intriga, barfa, para (intr-un termen actual, turnatoria), fiecare avand propria dulceata ucigatoare. Continuare »

7 Comentarii »