Viclenia “unitatii in diversitate”: Cat de aproape este unirea cu Vaticanul?
Nota noastra: Incercati sa cititi atent si printre randuri cuvintele de mai jos ale celui mai influent cardinal romano-catolic, dincolo de alunecosul si echivocul sau limbaj diplomatic, stapanit la perfectie, si veti intelege cat de grave si inaintate sunt planurile de unire (“desavarsita comuniune”) cu Roma, prin recunoasterea primatului Papei, dar pastrarea, in rest, a “specificitatii” doctrinare si de Traditie, singura conditie fiind subordonarea fata de Papa (deci, exact dupa modelul uniatiei, de care, nu intamplator, Cardinalul Kasper nu numai ca nu se leapada, nu numai ca cere ritos a fi respectata, dar o si propune ca factor de “apropiere ecumenica”!)
Sursa: „Parakatathiki”, revistă bilunară a asociaţiei omonime, ianuarie – februarie 2009, nr. 64, pp. 10-11
UNITATE ÎN DIVERSITATE1
Cardinalul Kasper dezvăluie cum înţeleg romano-catolicii unirea
“Publicăm mai jos, spre informarea cititorilor noştri, fragmente dintr-un interviu relevant, pe care l-a dat în noiembrie 2008 Agenţiei de Presă Ateniene BSA, cel mai distins cadru al Vaticanului, cardinalul Walter Kasper, preşedintele “Consiliului Pontifical pentru Unitatea Creştinilor” şi copreşedinte, împreună cu mitropolitul Ioannis Ziziulas al Pergamului, al “Comisiei Mixte de Dialog Teologic între Ortodocşi şi Romano-Catolici”. Întrebare: În ce punct se află dialogul teologic dintre cele două Biserici? Ce să aşteptăm de la întâlnirea din Cipru din 2009?
Răspuns: Tema întâlnirii din Cipru 20092 o va constitui rolul episcopului Romei în Biserica cea unică din primul mileniu. Între timp, am pregătit dialogul în Creta, redactând un text foarte bine documentat şi sperăm că în Cipru se va înregistra un progres substanţial în această problemă, cu siguranţă dificilă, care desparte Răsăritul şi Apusul, problemă care va determina şi întâlnirea noastră în spirit fratern. Pentru că nu este vorba doar despre un dialog teologic, este vorba simultan despre dialog şi despre întâlnirea dintre oameni, şi aici chiar ne aşteptăm la multe lucruri pozitive din partea amabilităţii Bisericii Ciprului.
Î: Care este semnificaţia textului de la Ravena? Este realizabil scopul restabilirii unităţii Bisericii Ortodoxe şi Romano-Catolice?
R: Nu vorbim despre unirea dintre ortodocşi şi romano-catolici. Nu este vorba despre amestecarea celor doua părţi, ci despre deplina restabilire a comuniunii dintre Răsărit şi Apus. Unitate, păstrându-ne specificitatea noastră. Nu este vorba despre o Biserică unificată. Biserica Ortodoxă îşi va păstra tradiţia ei. Cel mai important este în ce condiţii şi în ce fel se va putea restabili comuniunea cu Roma. Este vorba, prin urmare, de o îmbogăţire spirituală. Nu este vorba să se renunţe la nimic substanţial de către cineva. Este vorba în mod egal despre un schimb al darurilor divine, pe care am fost învredniciţi să le deţinem ambele părţi, aşa încât în cele din urmă să ne îmbogăţim reciproc, adică o Biserică prin cealaltă şi ambele reciproc.
Î: Cărui scop slujeşte uniaţia pentru Biserica Romano-Catolică?
R: Uniaţia este termenul ce se foloseşte pentru acele Biserici Ortodoxe care au o desăvârşită comuniune cu Biserica Romano-Catolică. Ea constituie, pe de o parte un spin pentru Ortodoxie, însă, pe de altă parte, este un fapt care s-a întâmplat în alte timpuri, sub diferite conjuncturi care astăzi nu mai există. Totuşi, aceste Biserici au plătit foarte scump fidelitatea lor faţă de Roma şi, din această cauză, sunt de părere că li se datorează respect. Au dreptul să existe. Problema poate fi rezolvată doar în cadrul unei unităţi mai generale a Bisericii Catolice cu cea Ortodoxă, adică în cadrul desăvârşitei comuniuni a celor două Biserici. În situaţia prezentă, existenţa uniaţiei înseamnă subzistenţa tradiţiei orientale şi în sânul Bisericii Romano-Catolice, unde şi este cinstită şi, de aceea, poate să contribuie semnificativ la apropierea ecumenică. (…)”.
Text spre studiu comparativ
Expunem acum spre comparare un fragment din cuvântarea gurului hinduist Vivekananda de la “Prima Consfătuire a Religiilor Lumii”, care a avut loc la Chicago în 1893, şi a fost locul unor manifestări programatice pentru ceea ce avea să urmeze în anii viitori. Printre altele a spus şi următoarele:
„Dacă cineva din auditoriu speră că această unitate va veni prin triumful unei religii, indiferent care ar fi ea, şi prin dispariţia celorlalte, acestuia nu am decât să-i spun: “Fratele meu, speranţele tale vor fi dezminţite. Oare doresc eu ca creştinii să devină hinduşi? Doamne fereşte! Oare doresc eu ca hinduşii sau budiştii să devină creştini? Doamne fereşte!
… Creştinii nu trebuie să devină hinduşi, nici budişti; nici ca aceştia din urmă să devină creştini. Ci fiecare religie va trebui să-şi asimileze spiritul celorlalte religii, păstrând însuşirile lor pentru a se dezvolta conform propriilor lor legi...“3.
Notă „Parakatathiki”: Exact acest model new-age-stic al „unităţii în diversitate” pe care-l exprimă spiritul religiei mondiale sincretiste, este modelul pentru unire pe care îl propune în această fază Vaticanul.
Este ca şi cum Papa ne-ar zice: Păstraţi-vă ale voastre, doar recunoaşteţi-mă; şi, desigur, ca primul. Ce altceva decat Uniaţie este aceasta?
(traducere din limba greacă: monahul Leontie)
1 Titlul şi sublinierile din textul cardinalului ne aparţin.
2 De aici reiese iarăşi lipsa informării de care suferă bisericile ortodoxe locale asupra celor pe care le hotărăsc „birocraţii dialogurilor”. Când şi cum au fost hotărâte acestea? De ce episcopii noştri nu sunt informaţi? Că despre informarea clerului şi a poporului nu mai discutăm.
3 A se vedea periodicul Dialogos al „Asociaţiei Inter-Ortodoxe pentru Iniţiativele Părinţilor.”,vol.I, pag.16, după expunerea din cartea monahului Arsenios Vliangoftis , „Ecumenism, Neoidolatrie şi New-Age“, ed. Parakatathiki, Tesalonic 2006, pag.14.
Pentru o mai buna intelegere a problematicii, va recomandam sa parcurgeti si:
- Documentul de la Ravenna şi primatul papei
- Reprezentantul Bisericii Greciei “inchina” Ortodoxia Papalitatii
- Trei ierarhi greci împotriva ereziilor şi adogmatismului
- PACALEALA TRAGICA (pentru ultima parte a eseului nostru, in care este analizat discursul PF Daniel de la Sinodul din iulie 2008, in care a vorbit despre “redefinirea dogmelor”)
- Pregatirea monedei unice si a Sinodului Apostat
- Dedesubturile “sinodului” al 8-lea
- PASI ECUMENISTI: DE LA RAVENNA LA ELOUNTA – (I)
- PASI ECUMENISTI: DE LA RAVENNA LA ELOUNTA – (II)
- PASI ECUMENISTI: DE LA RAVENNA LA ELOUNTA – (III)
- PASI ECUMENISTI: DE LA RAVENNA LA ELOUNTA – (IV)
de ce nu putem sa le facem publice si pe FB , chiar ar trebui sa stie toata lumea ce se intimpla
@ dumitriu mirela:
Pai puteti,daca doriti. Doar ca e un articol din 2009.