March 2009

Monthly Archive

Simtirea pacatoseniei il misca pe Dumnezeu – Cuv. Paisie Aghioritul

admin 31 Mar 2009 | : Ce este pacatul?, Cum ne iubeste Dumnezeul nostru, Cuviosul Paisie Aghioritul, Hrana duhului - cuvinte tari, texte esentiale, Pocainta

st_mary_of_egypt_by_heather_mackean.jpg

Recunoaşterea greşelii noastre

- Părinte, Avva Isaac spune că în vremea rugă­ciunii trebuie să te simţi ca un copil[1].

- Da, dar să te simţi că eşti un copil neastâmpărat. Să recunoşti că ai mâhnit pe Părintele tău şi să plângi pentru aceasta. Atunci vei simţi mângâierile cele dum­nezeieşti. Să nu spui: Deoarece sunt copil, Dumnezeu trebuie să mă iubească şi să mă ierte. Aşadar pot să fac neorânduieli.

- Părinte, m-am neliniştit atunci când am citit la Sfântul Grigorie de Nissa că pentru a-L chema Tată” pe Dumnezeu trebuie să fi ajuns la nepătimire”, altfel aceasta este “ocară şi batjocură”[2]. Continuare »

Parintele Nicolae Steinhardt despre lepadarea de Hristos

admin 30 Mar 2009 | : Biserica la ceas de cumpana, Marturisirea Bisericii, Parintele Nicolae Steinhardt

 steinhart.jpg

Parintele Nicolae Steinhardt, de la a carui adormire intru Domnul tocmai s-au implinit douazeci de ani, va ramane in inimile crediciosilor drept unul dintre exemplele vesnic vii si luminoase pentru modul de a infrunta vremile de prigoana. Pastrandu-si intotdeauna bunul-simt – care l-a ajutat, alaturi de credinta, sa-si gaseasca salvarea in fata anchetatorilor si tortionarilor sai nemilosi – parintele Nicolae reuseste, in ciuda exceptionalei sale eruditii, sa vorbeasca si sa atinga inimile tuturor oamenilor care inca mai cauta Adevarul.

In fata asaltului concertat din toate directiile asupra libertatii noastre si a celor dragi noua, in fata agresiunilor fara precedent  la adresa constiintelor si inimilor noastre din partea unei societati care se defineste tot mai mult printr-un dictat universal al minciunii, al anormalitatii, al perversiunii, solutia pentru fiecare crestin al vremilor acestea este aceeasi cu a lui Nicu Steinhardt, confruntat cu organele de ancheta ale regimului totalitar comunist: sa spunem nu!

“Anchetatorului” viclean al lumii acesteia, care lucreaza prin interpusii sai, trebuie sa ne straduim sa ii refuzam in bloc propunerile, chiar si  in multe dintre lucrurile care ar parea mici sau neprimejdioase. Sa nu “semnam” nimic din ceea ce ne pune diavolul in fata, chiar daca pare a fi un lucru bun, chiar daca este doar un un pas inainte in planul sau. Monahul de la Rohia a fost constient de esenta antihristica a statului comunist in care a trait o mare parte a vietii sale. Se cuvine ca si noi sa luam aminte la pilda crestinilor prigoniti sub comunism, care au respins adeseori chiar micile compromisuri “fezabile” cu sistemul. Fara a putea fi ceruta tuturor masura lor inalta, va recomandam acest cuvant despre lepadare al P. Nicolae Steinhardt, prin care ni se arata cat de sensibila ar trebui sa ne fie constiinta la toate stratagemele celui rau, care ne adoarme trezvia leganandu-ne cu gandul ca mai este timp, cu gandul ca nu suntem noi cei chemati sa ne opunem fatis, dar si cu grija de multe si cu altele, dupa slabiciunile  si patimile fiecaruia dintre noi. Continuare »

PARINTELE NICOLAE STEINHARDT – 20 DE ANI DE LA PLECAREA LA HRISTOS. “Jurnalul fericirii” in actualitate

admin 29 Mar 2009 | : Hrana duhului - cuvinte tari, texte esentiale, Marturisitorii si Sfintii inchisorilor, Nevoia de discernamant, Parintele Nicolae Steinhardt, Vremurile in care traim

29/30 martie 2009 - 2 decenii fara parintele Nicolae

nicolae-steinhard-jurnalul-fericirii1.jpg

 Trei fenomene ale timpului

“1937, Paris

Manole despre trei fenomene ale timpului: invazia verticală a bar­barilor (expresia e a lui Rathenau), domnia proştilor, trădarea oamenilor cumsecade. Continuare »

Duminica vindecarii fiului lunatic si a Sfantului Ioan Scararul

admin 28 Mar 2009 | : Duminici si Sarbatori - Noime vii pentru viata noastra, Sfantul Ioan Scararul, Sfintii - prietenii lui Dumnezeu, prietenii nostri, Triodul si Postul cel Mare

vindecarea-copilului.JPG

steinhardt1.png

“(…) Credinţa, aşa cum reiese din numeroase locuri ale Sfintei Scripturi şi din exegezele principalilor ei comentatori, ni se prezintă ca un mister şi un paradox. Ca pe un mister şi ca pe un paradox ne este înfăţişat actul de credinţă – mai acut şi mai tainic decât oriunde altundeva – la Marcu 9, 24. Căci răspunsul tatălui la mustrarea Domnului (i s-a atras atenţia că acelui ce crede toate îi sunt cu putinţă): „Cred, Doamne! Ajută necredinţei mele” nu pare mai puţin contradictoriu şi indescifrabil decât „problema încuietoare”, cunoscută în logică drept paradoxul cretanului. Continuare »

“Biserica nu este doar Sinodul si nici Sinodul nu este in chip deplin Biserica”

admin 27 Mar 2009 | : Biserica la ceas de cumpana, Marturisirea Bisericii, Opinii, Portile Iadului, Vremurile in care traim

“Tăcerea nu înseamnă nicidecum mărturisire, iar mărturisirea nu se face cu gălăgie, ci cu duhul curat al unui Adevăr ce se impune prin Sine”.

Nu putem păstori doar pentru laptele turmei, ci pentru Hristos şi pentru Adevărul mărturisit de Biserică de veacuri şi peste veac. Nu ne poate fi dragă legislaţia Europei cu mult mai mult chiar decât a-L cinsti pe Hristos”.

pr-lucian-grigore.jpg

Pecetea determinarilor – de Pr. Lucian Grigore

Va oferim aici un fragment extins, extras din acest cuvant marturisitor, de mare curaj (si aproape unic pana acum in randul preotilor de mir) si in acelasi timp de mare discernamant si limpezime, pe care il puteti gasi integral la Laurentiu Dumitru, cuvant care conglasuieste cu (si expliciteaza) apelul parintelui Justin Parvu si denunta, in acelasi timp, gravele deraieri autoritariste si secularizante ale conducerii BOR, reflectate puternic si in noul statut al institutiei Bisericii Ortodoxe Romane): Continuare »

Duhul grijii de multe (al descurajarii)… nu mi-l da mie!

admin 27 Mar 2009 | : Cum ne iubeste Dumnezeul nostru, Hrana duhului - cuvinte tari, texte esentiale, Nevoia de discernamant, Parinti si invatatori

arhimandrit-serafim_alexiev.jpg

 Grija de multe (Descurajarea)

de Arhim. Serafim Alexiev

“În al doilea rând sfântul Efrem Sirul ne previne asupra duhului grijii de multe. Ce este grija de multe? Sfântul Nil Sinaitul răspunde: „Grija de multe este o istovire a sufletului.” Ea este o stare de plictiseală, tristeţe, apăsare duhovnicească, o împuţinare a inimii însoţită, uneori de o mare scârbă. Grija de multe este înainte mergătoare a deznădejdii. Aşa cum zilele de toamnă întunecate şi ceţoase sunt prevestitoare ale iernii, tot astfel grija de multe cea de nebiruit, dacă prinde putere conduce către deznădejdea cea ucigătoare. Orice stare întunecată este primejdioasă pentru suflet. În întuneric şi în ceaţă lupul se aproprie cel mai uşor de stână. În întunericul grijii de multe vrăjmaşul mântuirii noastre năvăleşte cu foarte mare izbândă. „Sufletul care este descurajat (de grija de multe) – continuă sfântul Nil Sinaitul, – nu va sta cu bărbăţie împotriva ispitei”. De aceea Sfinţii Părinţi ne sfătuiesc mereu să ne păzim îndeosebi şi cu multă stăruinţă de duhul grijii de multe. Ei ne însufleţesc cu credinţă că Dumnezeul nostru este bun, iubitor de oameni şi Atotputernic, fiind întotdeauna pregătit să ne ajute în lupta noastră împotriva năvălirilor celui rău. Continuare »

Vom putea spune si noi ca “n-am stiut”?

admin 26 Mar 2009 | : "Concentrate" duhovnicesti, Parintele Nicolae Steinhardt, Vremurile in care traim

Cititi si: 

steinhardt.jpg

Parintele Nicolae Steinhardt (de la Rohia): N-am ştiut.

N-am ştiut - răspunsul celor cărora li se vorbeşte de tortură, de lagăre, de închisori, de recunoaşteri totale ale acuzaţiilor, de internări politice în ospicii de nebuni – „nu ţine”, nu e o scuză valabilă. Nimeni nu este obligat să inventeze praful de puşcă ori să descopere teoria cuantelor. Altminteri însă, elementara deşteptăciune e o îndatorire. Mai ales pentru un creştin, care trebuie să fie mereu atent la ispite. Iar prostia este o ispită. Dar nu numai pentru creştin – şi aceasta din pricina unei constatări experimentale obiective: nimeni nu ştie nimic, dar toată lumea ştie totul. Continuare »

“Staţi şi vă uitaţi cu toţii şi nu ştiţi ce vă aşteaptă…”

admin 26 Mar 2009 | : "Concentrate" duhovnicesti, Nevoia de discernamant, Parintele Nicolae Steinhardt, Vremurile in care traim

 steinhardt-cu-tatal.jpg

“Undeva în Jurnalul fericirii Nicolae Steinhardt mărturisea că în urmă cu 64 de ani, adică la 30 august 1944, se afla la colţul străzii Olari cu Calea Moşilor, uitându-se alături de alţii la coloanele ruseşti care intrau în Bucureşti, dinspre Colentina: Stăteam şi eu şi priveam tancurile. Jur că nu râdeam, nu salutam, nu aplaudam, nu exclamam; stăteam şi priveam pur şi simplu, uite-aşa. Mă simt deodată strâns de braţ şi blagoslovit cu un DOBITOCULE pronunţat desluşit şi apăsat – „stai şi te uiţi, tâmpitule, staţi şi vă uitaţi cu toţii şi nu ştiţi ce vă aşteaptă, uite-i cum râd, or să plângă cu lacrimi amare, şi tu la fel… Hai acasă…. Continuare »

O minune a Maicii Domnului din zilele noastre

admin 25 Mar 2009 | : Cum ne iubeste Dumnezeul nostru, Minuni si convertiri

Marturia urmatoare este primita de la o cititoare a site-ului, relatand minunea incontestabila si uluitoare savarsita de Maica Domnului cu ea insasi, in copilarie, in urma cu 19 ani:

02547_virgin_and_child_fr_teodor_zinon.jpg

   Dragul meu cititor, probabil cand iti vei arunca privirea asupra titlului simplu, clar si la obiect, nu-ti va starni interesul mai deloc. Probabil vei zice: “eh… minuni… si iar minuni… am mai auzit…. o minune nu tine decat 3 zile…etc“. Ai perfecta dreptate, ne-am obisnuit cu atatea minuni incat le-am pierdut valoarea, avem impresia ca e ceva ce ni se cuvine, ceva normal. Cat despre durata de doar “3 zile”, adevarul este ca noi nu-i permitem un timp mai indelungat de supravietuire. Te vei intreba: cum oare? Iar eu iti voi spune ca atata timp cat credinta in acea minune este mai mare si mai puternica cu atat minunea va persista mai mult timp atat in inima cat si in viata noastra. Continuare »

BUNAVESTIRE – INCEPUTUL MANTUIRII NOASTRE

admin 24 Mar 2009 | : Cum ne iubeste Dumnezeul nostru, Duminici si Sarbatori - Noime vii pentru viata noastra, Sfantul Nicolae Velimirovici, Tâlcuiri ale textelor scripturistice

img24-decani.jpg

***

“Astazi este incepatura mantuirii noastre si aratarea tainei celei din veac: Fiul lui Dumnezeu – Fiu Fecioarei se face si Gavriil Darul bine il vesteste…”.

MAI STIM A AUZI VESTEA BUNA CEA MAI PRESUS DE LUME?

Atat de mult ne-am obisnuit cu vestile (mai mult proaste) de zi cu zi si intr-atat viata noastra sta sub semnul grijilor, al stresului, al amagirilor, al simulacrelor de tot felul si al cenusiului cotidian, incat chiar si cei care si-au pastrat aprinsa candela plapanda a credintei abia daca mai pot percepe, prinsi in mijlocul intunericului acestei lumi, intelesul acestei mari Sarbatori. Despre Vestea cea Buna pe care o primim inca o data si noi acum, Sf. Isaac Sirul spunea ca este “cel mai binecuvantat si mai imbucurator fapt care ar fi putut sa se intample neamului omenesc“. Este un eveniment care ne priveste pe fiecare personal si care, daca i-am constientiza “miza” pentru viata noastra vesnica, ar trebui sa ne umple de bucurie negraita.

Dar cum sa pretuim acest Dar coplesitor care ni se face si cum sa ne bucuram de el cu adevarat daca noi nu am avut si nu avem “Sus inimile” (cum ni se cere in Liturghie), daca noi nu am ajuns sa insetam si sa flamanzim efectiv dupa Dumnezeu, daca noi ne-am indestulat din roscovele desertaciunilor acestei lumi, cautand “implinire” si “satisfactie” in cele pamantesti? Bucuria mantuirii, cum ne spune acelasi mare Isaac Sirul, vine numai cand simtim ca totul este pierdut, ca noi suntem pierduti si cand ne-am dezlipit inima de orice nadejde a lumii acesteia. Ce folos sa ni se spuna ca astazi incepe Mantuirea noastra, daca noi nu am asteptat cu “disperare” aceasta Mantuire, daca noi nu am tanjit sa fim salvati de nimic, daca nu ne-am simtit sufletul bolnav pe moarte si fara sansa de vindecare, daca nu ne-am simtit singuri si straini in aceasta lume si nu am asteptat cu mainile tremurande intinse spre cer “minunea straina” care sa ne smulga din deznadejde?

Fericiti cei ce plang, ca aceia se vor bucura“. Continuare »

Next Page »