2009

Yearly Archive

LA… MULTI ANI?

31 Dec 2009 | : "Concentrate" duhovnicesti, Poezii

New Year Lights 2010

Mereu cersim vietii ani multi, asa-n nestire, Continuare »

In seara lui Vasile Sfantul…

31 Dec 2009 | : Crestinul in lume, Duminici si Sarbatori - Noime vii pentru viata noastra, Ieromonah Ioan Buliga, Portile Iadului, Sfantul Vasile cel Mare, Vremurile in care traim

Cititi si:

REVELION 2007 - INTEGRARE - BUCURESTISTAVRO42

“În seara lui Vasile Sfântul se duce un mare război. Pe de o parte, diavolii îşi fac de cap printre oameni, insuflându-le tot felul de manifestări păgâneşti cum ar fi: îmbuibarea, beţia, privitul la TV, defăimarea chipului lăsat de Dumnezeu omului prin fel de fel de măşti, circ, petarde, artificii, pocnete din bici, petreceri, chefuri cu dansuri destrăbălate. Pe de altă parte, în aceeaşi noapte, la biserici, se citesc moliftele Sfântului Vasile, care sunt rugăciuni de alungare a încornoraţilor. Continuare »

Parintele Calciu despre sarbatorirea Revelionului

31 Dec 2009 | : Crestinul in lume, Parintele Gheorghe Calciu, Portile Iadului, Vremurile in care traim

bruegel-land-of-cockaigne-big-jpe3

“Acest sfârşit de an – Anul Nou pe care noi îl sărbătorim – nefiind stabilit şi sfinţit de Biserică, nu este un lucru sacru. Este un lucru omenesc. Noi n-avem de ce să-l sărbătorim. Noi n-avem de ce participa la artificii, la cântece, la tot felul de scandaluri, la dansuri deşucheate Noi îl slăvim pe Dumnezeu în biserică. Noi aici aşteptăm sfârşitul, dacă Dumnezeu ar fi rânduit ca sfârşitul lumii să fie acum. Ce relaţie este între un eveniment sacru şi întâi ianuarie? Absolut nici una. De ce se zice că sfârşitul va fi atunci când a hotărât lumea că începe alt mileniu şi nu atunci când va veni Hristos? Sau cel mult, să zicem, la un praznic, la Naşterea Domnului, sau la Buna­vestire? Continuare »

“Plangeti cu cei ce plang!” – COLINDELE TARZII ALE “OSANDITILOR” (2)

30 Dec 2009 | : Biserica rastignita, Fratii mai mici ai lui Hristos, Marturisitorii si Sfintii inchisorilor

lagar_sovietic

„Adevărul“ (Andrei Crăciun, Laurenţiu Ungureanu) vă spune cum au suportat veteranii români, prizonieri de război, sărbătorile în captivitate, la graniţa cu Siberia şi cu moartea. Oleg Dombrovschi şi Radu Mărculescu au fost în Gulag şi nu şi-au vândut sufletul.  Au preferat carcera şi demnitatea. Despre sărbătorile de atunci, povestesc fără nostalgie.

Masa de Craciun: coji de cartofi cu zahar

Oleg Dombrovschi

Oleg Dombrovschi s-a născut în 1919, la Orhei, în Basarabia, în România Mare. Un ziar l-a botezat “Un om cât tot secolul XX”. Şi, uneori, ziarele nu greşesc. Oleg Dombrovschi a făcut tot în nouă decenii: trei ani de război mondial, şapte ani de prizonierat în lagărele sovietice şi încă şase în puşcăriile comuniste din România.

Amintirile lui nu pot fi traduse cu niciun dicţionar. Despre lagărele sovietice s-a scris mult şi insuficient. E simplu şi greu de explicat: atunci când Oleg Dombrovschi începe să descrie periplul anilor de prizonierat, în care a cunoscut 32 de lagăre, ţi se taie răsuflarea. Continuare »

“Plangeti cu cei ce plang!” – COLINDELE TARZII ALE “OSANDITILOR” (1)

30 Dec 2009 | : Biserica rastignita, Duminici si Sarbatori - Noime vii pentru viata noastra, Ioan Ianolide, Marturisitorii si Sfintii inchisorilor, Nasterea Domnului (Craciunul), Poezii

06-300x299

Intru pomenirea Craciunului martirilor inchisorilor si lagarelor sangerosului veac trecut…

dar cu gandul la toti fratii nostri necunoscuti care sunt si astazi rastigniti pe fel si fel de cruci, petrecand sarbatori inlacrimate si insingurate!

FRATI SI SURORI, SA NU UITAM SA PLANGEM CU CEI CE PLANG… MAI ALES DE SARBATORI! FARA ACEASTA NU VOM STI FERICIREA ADEVARATA A SARBATORILOR!

img_0450

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

     

    “Dumnezeu de Sus

    In inimi ne-a pus

    Numai lacrimi grele (…)

    Pentru osanditi

    Ingerii grabiti

    Nu aduc colinde (…)

    Peste fericiri apuse

    Tinde mana Ta, Iisuse!

    Cei din inchisori,

    Te asteapta-n zori,

    Pieptul lor suspina,

    Cei din inchisori,

    Te asteapta-n zori,

    Sa le-aduci lumina!

    Continuare »

La pomenirea pruncilor ucisi de Irod

29 Dec 2009 | : Avort, contraceptie, Duminici si Sarbatori - Noime vii pentru viata noastra, Opinii, Pomenirea pruncilor ucisi de Irod, Portile Iadului, Sfintii - prietenii lui Dumnezeu, prietenii nostri, Vremurile in care traim

uciderea pruncilor

  • Blogul jurnalistului Bogdan Munteanu:

Lecturi grave şi neplăcute (6)

“(…) Câta vreme traim înt-o lume civilizata (?!) unde uciderea celor nenascuti este un drept indiscutabil, nu vom fi vreodata fericiti! Aceasta este cauza principala pentru unele dintre cele mai mari rele care ni se întâmpla (…).

Când devenim o ‘persoană’?

(…)  Toţi aceştia care ajungem să ne credem mari şi tari, să ne venerăm sinele (căci nu există ateism pur – ori ne închinăm Dumnezeului Adevărat, ori la falşi dumnezei), să nu fi fost cândva decât aidoma unei gramăjoare de plastilină, un ghem de celule?!

Adică, deşi cumva-cumva, ceva-ceva, tot eram (că o sâcâiam pe mama, fie şi doar cu greţuri, ameţeli sau alte senzaţii ciudate) noi eram o non-persoană, de fapt? Şi, potrivit convingerii prevalente în lumea civilizată (?!), chipurile, tot în nefiinţă ne ducem?

Atunci, la ce bun totul? De ce ne mai zbatem, de ce ne agităm, de ce ne entuziasmăm, de ce ne irităm, de ce ne place ceva, de ce ne doare altceva? De ce mai scâncim câte un ‘de ce’?

La ce bun să ne tulbure cum îşi folosesc alţii liberul arbitru? “Treaba lor, dom’le, ce mă interesează pe mine?” Nu e mai bine la hinduşi şi la budişti, fiecare cu karma lui, ce atâta stres de treburile altora? Ce treabă să am eu cu avorturile altora?

Ei bine, s-ar cuveni să ne pese pentru că – potrivit credinţei adevărate (nu a mea şi nici nu-s mai multe valabile!) – de la Adam încoace, OM suntem toţi şi orice bine sau rău pe care îl face fiecare din noi, contează asupra întregii omeniri.

Nu este loc de explicaţii raţionale aici, deşi sunt mulţi care şi-au teoretizat chestia aceasta, cum contează gesturile mărunte ale fiecăruia. Este vorba de credinţă: crezi sau nu crezi în Dumnezeu, crezi sau nu crezi că omul este om de la concepţie, crezi că nimicul a explodat printr-un Big Bang sau că un Creator a rânduit totul…

Mai limpede: vrei să crezi sau nu vrei să crezi în cele de mai enumerate şi, tot aşa, vrei sau nu vrei să crezi că toţi suntem acelaşi OM şi că, orice facem, bine sau rău, nu doar pentru noi facem, nici numai pentru cei imediat apropiaţi, ci pentru întreaga umanitate.

Dar, m-ar mai putea întreba cineva, “de ce obsesia legată de avorturi, când doar sunt atâtea rele?” De ce avortul este un rău suprem, iar altele n-or fi chiar aşa?

Pentru că, în opinia mea, felul în care ne raportăm la problema avorturilor şi, implicit, la ideea generală de persoană şi mai ales la când începe persoana să fie persoană, spune enorm despre fiecare dintre noi.

De cât luăm în serios problema persoanei nenăscute depinde cum ne construim viziunea despre lume, iar în ce măsură relativizăm în această chestiune (de genul da, “e grav avortul, dar ce mă interesează pe mine?”) relativizăm orice altceva în viaţă. Păcatul devine ceva interpretabil. Binele ne e relativ, răul ne devine relativ şi el.

Cum definim pentru noi înşine persoana spune enorm despre noi. Dacă am crede că pruncul nenăscut este, cu adevărat, o persoană, cum să nu ne doară asasinarea ei? Mai bine să nu credem… Când şi când, se şochează britanicii de pedeapsa cu moartea (aplicată unora despre care, probabil, mulţi zic în gând că “şi-o merită cu vârf şi îndesat”), dar aleg să nu se şocheze asasinarea în masă a nenăscuţilor. Cam tot aşa la români sau la alte popoare civilizate :-( (vezi articolul integral!)

29-12.jpg

Preluare de pe blogul “Daruind vei dobandi”:

Irozii zilelor noastre…

de pr. Alexandru Stanciu

“În atmosfera de sărbătoare ce a cuprins cerul şi pământul, la doar câteva zile de la Naşterea Domnului, Biserica îmbracă haină de „plângere şi tânguire multă” pentru pruncii nevinovaţi ucişi de cruzimea lui Irod. Atunci Iisus a fost scăpat de mânia lui Irod. Acum însă, El suferă chinul morţii împreună cu fiecare din pruncii ucişi cu instrumentele moderne ale medicinii, prin voinţa unei societăţi care şi-a pierdut busola şi care a ridicat la rang de lege fărădelegea. Continuare »

Sfantul Noul Mucenic si Marturisitor Ilarion Troitki – martirul inchisorilor rusesti si aparatorul Ortodoxiei

28 Dec 2009 | : Biserica rastignita, Marturisirea Bisericii, Sfantul Ilarion Troitki, Sfintii - prietenii lui Dumnezeu, prietenii nostri

Sf.MucenicIlarionTroitki

*

Viata Sfântului Arhiepiscop Ilarion,

Noul Mucenic şi Mărturisitor

Arhiepiscopul Ilarion, în lume Vladimir Alexeievici Troitki, s-a născut la 13 septembrie, 1886, în satul Lipiti, gubernia Moscovei, în familia unui preot. Era un om cu capacităti intelectuale ieşite din comun, dezvăluite încă de timpuriu. În toti anii săi de şcoală, începând de la cea primară până la Academia Teologică, viitorul Arhiepiscop Ilarion a avut numai note maxime la toate materiile. În anul 1906 a absolvit Seminarul din Tula şi a intrat la Academia Teologică din Moscova, pe care a absolvit-o în 1910, fiind socotit cel mai bun student al şcolii din ultimii cincizeci de ani. În acelaşi an a devenit lector de Noul Testament la Academia din Moscova.

Cât a predat la Academie a fost foarte iubit. Înalt şi suplu, cu minunati ochi albaştri şi voce răsunătoare, tânărul profesor era totdeauna plin de însuflare şi de bucuria de a trăi. Sufletul său curat şi nobil se vădea în strălucirea înfătişării sale, cu un farmec de nespus. În 1912 şi-a sustinut dizertatia cu tema „Schită asupra istoriei dogmei Bisericii”. A publicat mai multe articole, precum „Piatra din capul unghiului Bisericii”, „Theologia ecleziologică” sau „Unitatea idealului creştin”. În urma unei călătorii în Occident publică „Scrisori despre Occident”, în care înfătişează confesiunile religioase apusene ca pe nişte organizatii omeneşti, în comparatie cu dumnezeiasca frumusete a OrtodoxieiContinuare »

MUCENICUL DINTAI, CEL CU CHIP DE INGER: Sfantul arhidiacon Stefan si lectia marturisirii credintei

27 Dec 2009 | : Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Marturisirea Bisericii, Parintele Amfilohie de la Diaconesti, Parintele Nicolae Steinhardt, Parinti si invatatori, Sfantul Intaiul Mucenic si Arhidiacon Stefan, Sfintii - prietenii lui Dumnezeu, prietenii nostri, VIDEO

detaliu icoana Sf. Stefan

*

Documentar de Rafael Udriste, cu: Ierom. Amfilohie, Pr. Cornel Savu, Pr. Titus Dumitrica, Stefan Ruxanda, Ioan Popa, Andrei Vladareanu.

- “Daca un singur tanar ar merge astazi pe urmele Sf. Arhidiacon Stefan ar schimba fata tarii”.

- Un exercitiu ascetic prin care ne-am raporta cu onestitate propria noastra viata la semnificatiile martirajului Sf.  Stefan ne-ar aduce in situatia de a vedea nemijlocit realitatea care ne inconjoara, totodata si cele doua singure posibilitati de a vietui: ori privind ca si Stefan, la Hristos, netematori si liberi, statornici in adevarul de credinta si gata de orice sacrificiu, ori ramanand mai departe sclavi, inrobiti si batjocoriti de lasitatea noastra”.

- “In prezent, lumea a pierdut acea fervoare si autenticitate a credintei. Traim vremurile din urma. Se implineste cuvantului Apostolului Pavel, ca in vremurile din urma, oamenii “vor avea infatisarea dreptei credinte, dar vor tagadui puterea ei”. Mesajul meu pentru cei care poarta numele “Stefan” este sa se apropie in duh de credinta, sa redevenim crestini cu adevarat, sa nu ne pierdem in formalitati, in superficialitati. Mai exact: sa facem ce spune Domnul, sa ascultam! Sa nu ne meritam cuvantul de mustrare pe care Domnul il repeta: “Fatarnicilor”! SA LEPADAM FATARNICIA!

Sa facem cinste prin faptele noastre acestui nume al incepatorului mucenicilor, Stefan. Iar acest sir de martiri nu s-a terminat. Sfarsitul va veni atunci cand va fi plinita, dupa stiinta Domnului, ceata mucenicilor. Si din profetii stim ca la sfarsit multi mucenici vor veni. Biserica a fost prigonita si va mai fi! A fost prigonita pe fata, si in ascuns, vizibil si mai putin vizibil, mai perfid. In perioada aceasta, parerea mea este ca traim o prigoana perfida, ascunsa. Spunea un parinte ca pe vremea comunistilor ii vedeai, stiai cine sunt. Dusmanul era localizat, era definit. Acuma e difuz, e mai greu de contracarat. De ce? Pentru ca se lucreaza Taina Faradelegii. Si aceasta se va da pe fata la un moment dat!”

***

Sf. Mc. si Arhid. Stefan, Intaiul Martir

PARINTELE NICOLAE STEINHARDT: Lectia de curaj a Sfantului Martir si Arhidiacon Stefan

 

“Se poate oricine intreba de ce il praznuieste Biserica pe Sfantul Arhidiacon Stefan, cel dintai martir al crestinatatii, in chiar ziua a treia de Craciun, numaidecat dupa Nasterea Domnului si dupa Soborul Prea Curatei Maicii Sale?

De ce aceasta mare si exceptionala cinstire? Continuare »

Sf. Teofan Zavoratul: CUM TRAIM NASTEREA DOMNULUI, CUM SI PENTRU CE NE BUCURAM?

26 Dec 2009 | : Cum ne iubeste Dumnezeul nostru, Duminici si Sarbatori - Noime vii pentru viata noastra, Nasterea Domnului (Craciunul), Sfantul Teofan Zavoratul

on hearing angels praising

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

***

feofan_zatvornik_700

ALTA PREDICA A SF. TEOFAN ZAVORATUL LA NASTEREA DOMNULUI

Ne bucuram sau nu ne bucuram in ziua de astazi? Iata piatra de incercare prin care se arata daca suntem in legaturile cuvenite cu Domnul ce S-a nascut

Acum este vremea nu pentru invataturi, ci pentru slavoslovire, nu pentru povete, ci pentru multumire, nu pentru a propune lectii, ci pentru a vadi bucurie. Deci, cu recunostinta sa dam slava Domnului si sa ne bucuram intru numele Lui cel sfant. Slava negraitei Tale milostiviri, Doamne, care nu ne-ai parasit in caderea noastra amara! Slava nesfarsitei Tale intelepciuni, care ne-a intocmit un chip de mantuire atat de minunat! Slava proniatoarei Tale purtari de grija pentru noi anume, care ne-a chemat sa fim partasi harului Tau rascumparator! Veniti sa-L marim pe Domnul, care a cautat spre smerenia robilor Sai!

Ingerii dau slava, si nu pentru ei insisi. Intre cer si pamant proptind picioarele lor, ei ba se intorc spre cer, ba se apropie de pamant; vazand in cer slava, iar pe pamant pace si bunavoire, nu pot sa tina in ei cantarile de lauda, care le scapa fara voie. Si atunci cum sa ne infranam de la cantarile de lauda noi, de vreme ce in Nasterea lui Hristos totul e pentru noi? Iata, se gateste jertfa de milostivire – Mielul lui Dumnezeu, care va sa fie injunghiat pentru a noastra mantuire! Iata, se pogoara din cer painea vietii, ce va sa daruiasca viata lumii! Iata, Domnul, ca un pastor, pleaca dintru inaltime si, lasand cele noua oi – soboarele ingeresti, S-a pogorat cautand-o pe una singura – omenirea ratacita, pentru ca, luand-o pe umerii Sai, sa o aduca mantuita la Tatal Sau! Continuare »

“Toiag din radacina lui Iesei, si floare dintr-insul, Hristoase, din Fecioara ai odraslit” – DOUA SCRISORI ALE STARETULUI AMBROZIE DE LA OPTINA LA NASTEREA DOMNULUI

26 Dec 2009 | : Cum ne iubeste Dumnezeul nostru, Duminici si Sarbatori - Noime vii pentru viata noastra, Nasterea Domnului (Craciunul), Sfintii de la Optina, Talcuiri ale textelor scripturistice

jesse02

Fratilor in Domnul, surorilor si maicilor,

Se apropie marele praznic crestinesc al Nasterii dupa trup a Domnului nostru Iisus Hristos. Va felicit pe toti cu prilejul acestei insemnate sarbatori crestine si va doresc din inima sa o intampinati si sa o petrecti in pace si bucurie si mangaiere duhovniceasca.

Dupa obiceiul meu, pentru a ne folosi duhovniceste, vreau sa va infatisez spre cercetare cuvintele psalmistului: Oare va uita sa Se milostiveasca Dumnezeu? Sau va inchide in mania Sa indurarile Sale? (Ps. 76,9). Continuare »

Next Page »