Parintele Arsenie Boca: “Numai atat bine putem face, cata suferinta putem ridica de pe el”
Postat de admin pe 28 Nov 2008 la 08:44 am | Categorii: "Concentrate" duhovnicesti, Crestinul in lume, Cum ne iubeste Dumnezeul nostru, Nevoia de discernamant, Parintele Arsenie Boca Print
28 noiembrie 2008 Mii de credinciosi la Prislop la parastasul parintelui Arsenie Boca
- “Mai tare si mai duios de cum a chemat Iisus pe oameni, nu-i poate chema nimeni de pe lume. Necazurile vietii insa iau pe oameni din alta parte, silindu-i sa-l caute pe Dumnezeu. Necazurile nu sunt fapta lui Dumnezeu, ci urmarea greselilor noastre, urmare pe care ingaduie Dumnezeu s-o gustam spre inteleptirea noastra”.
- “Nu este alta cale de mantuire, de ispasire a pacatelor, decat calea Crucii. Daca ar fi fost alta, Dumnezeu ne-ar fi aratat-o pe aceea. Prin Cruce, prin suferinta unei rastigniri in viata se intra in Imparatia lui Dumnezeu. Si se intra cu atat mai sigur, cu cat rabdam o rastignire nedreapta. Deci, cel ce vrea sa se mantuiasca n-are pe nimeni de osandit pentru crucea pe care o duce. Cine s-a hotarat cu toata puterea sufletului sau sa vina la Iisus, rastignirea-l asteapta, dar acesta iubeste din tot sufletul pe cei ce-l rastignesc. In necazuri se vede iubirea omului de Dumnezeu si de oameni. In cuptorul suferintelor de tot felul se curateste sufletul omenesc pentru Imparatia lui Dumnezeu. Si suferinta smereste trufia omului si Il face pe Dumnezeu prieten. Asa sa va talcuiti crucea pe care o aveti fiecare de dus! In Cruce Dumnezeu a ascuns o taina: taina mantuirii fiecaruia. Vai de cel ce nu are o cruce de dus: acela n-are prin ce se mantui“.
- “Toate darurile inchise in destinul nostru sunt ingradite cu suferinte si numai la atatea daruri ajungem, prin cata multime de suferinte putem razbi cu bucurie. Numai atat bine putem face, cata suferinta putem ridica de pe el. Numai atata mangaiere putem aduce printre oameni, cata amaraciune putem sa bem in locul celor ce vrem sa-i mangaiem. Atata stralucire va arata iubirea de Dumnezeu si de oameni in noi, sau atat de puternice vor fi mila si adevarul in noi, cata vapaie de ura infruntam bucurosi pentru Dumnezeu si oameni. Si asa mai departe. E bine de stiut si aceea ca darurile lui Dumnezeu dau o mare putere de a suferi, cu seninatate, orice potrivnicie in calea darului si, rabdandu-le cu liniste, toate piedicile cad pe rand, printr-o nevazuta randuiala dumnezeiasca”.
- “Cine se leapada de lume nu mai sta la cumpana intre pretul lumii intregi (de i-ar da-o cineva toata in stapanire pana la sfarsitul veacului), si intre pretul sufletului, curatit si stralucit de slava lui Dumnezeu, in viata de apoi. Fata de slava aceea, ale lumii de aici toate sunt gunoi (Matei 16, 26 ; I Ioan 2, 17). Lepadarea de lume e o convingere pe care poti sa o ai si in mijlocul lumii stand, precum poti sa n-o ai si in mijlocul pustiei petrecand. Dar cei ce se mantuiesc, toti trebuie sa o aiba“.
- “Lupta incepatorului este lupta izbavirii de patimi; straja atentiei la portile simturilor, ca sa nu intre pruncii vavilonesti, care facandu-se barbati, ar fi mai greu de scos. Deci, cum arata aceia sa-i si loveasca de Piatra ca sa nu ajunga cu ei la lupta. Navala de ganduri sa nu descurajeze pe incepatori; toata grija sa-i fie, sa nu primeasca gandurile. A nu avea ganduri e tot asa de cu neputinta, ca si a crede ca poti opri vantul. Cu oranduire dumnezeiasca, vin si vremuri fara furtuna.
Incepatorii pot sa vada cum numele Mantuitorului ii izbaveste de asuprirea momelilor vicleanului, ceea ce-i indatoreaza cu o mare smerenie inaintea Lui. Partea incepatorilor este nevointa de a usca izvoarele patimilor din pamantul inimii, precum si grija de a nu sui cu mintea in vazduhul parerii [de sine], caci acolo bat furtuni mari si se rup aripile mintii. Fiindca de multe ori e atrasa mintea dincolo si, furata cum e, usor poate fi muscata de bucuria straina. Sfintii Parinti ne atrag luarea aminte sa ne impotrivim acestei rapiri a mintii, pentru ca dincolo, mari si multe sunt primejdiile, in care incepatorii pot sa-si franga mintea. Incepatorii trebuie sa stea cu mintea de straja la portile sufletului, ca sa nu intre foc strain in cetate.”.
(Din Parintele Arsenie Boca, “Fericirea de a cunoaste calea”)
- “(Teza Sf. Maxim Marturisitorul:) “… inainte de-a se ridica omul pe treapta mai inalta a contemplatiei, trebuie sa treaca prin faza implinirii poruncilor, prin faza dobandirii virtutilor, prin faza faptelor. Faza contemplatiei e o faza de pace launtrica. Dar omul nu se poate odihni in fericirea contemplatiei pana nu si-a unificat si consolidat fiinta, ca sa iubeasca numai binele. Iar aceasta nu se poate realiza decat prin actiune prelungita, prin fapte convergente spre bine, prin castigarea deprinderilor neclintite in savarsirea binelui.
Caci simpla gandire la bine si chiar simpla vointa de a face binele, fara trecerea deasa – si aceea o vreme regulata – la facerea binelui, nu numai ca e departe de a realiza aceasta armonie, unitate si siguranta, ci, dimpotriva, trezeste opozitia tendintelor contrare. Un om de teorie se stie ca e un om slab, macinat de contradictii interne, mereu sporite prin reflexiunea care nu trece la fapte. De abia fapta arunca o decizie in cumpana acestor balansari si care, mai ales prin repetare, aduce definitiv castig la cauza tendintelor bune. Nu degeaba virtutea insemneaza etimologic barbatie. Ea a adus o solutie barbateasca a vietii”.
(Parintele Arsenie Boca, in “Cararea Imparatiei“, cap. “Lucrarea poruncilor stinge crizele vointei“)
- Cuvinte spre trezvie, spre intarire si spre dreapta socoteala de la Parintele Arsenie Boca
- Parintele Arsenie Boca despre cum arata un episcop adevarat
- CEA MAI PRIMEJDIOASA TEMNITA E ACEEA IN CARE TE SIMTI BINE
- Minuni vechi si noi ale parintelui Arsenie Boca
***


Sfantul Nicolae Velimirovici despre cultura europeana ca o cultura a apostaziei
Sfantul Nicolae Velimirovici: CUGETARI DUREROASE ASUPRA CADERII UNUI POPOR ORTODOX
"Daca între apostoli a fost vânzare, te mai miri daca între episcopi este ura de frati?"
Marturia Parintelui Calciu despre IPS Bartolomeu Anania
CINE SI DE CE PLANUIESTE STABILIREA UNEI DATE COMUNE A PASTILOR?
Virgil Maxim despre binecuvantarea suferintei si lupta neincetata cu ispitele
Virgil Maxim: ganduri despre povara reeducarii – marturisirea pacatelor
IMNURI VII PENTRU CRUCEA PURTATA
CU OCHII TINTA LA IISUS, PRIN MIJLOCUL MORTII
TINE-TE DE DUMNEZEU si LUPTA!
SF.IOAN SCARARUL DESPRE FRICA SI SLAVA DESARTA
SF.IOAN SCARARUL DESPRE MULTA VORBIRE SI NESIMTIRE
SA INVATAM POCAINTA DE LA SFANTUL IOAN SCARARUL
INTRE DUMNEZEU SI PARINTII DUPA TRUP
SENSUL CEL MAI ADANC AL VIETII
PIROANE PENTRU RASTIGNIREA DE SINE – cuvant in cinstea Sfantului Alexie, omul lui Dumnezeu
"ORICINE E INDURERAT SI PLANGE, HRISTOS PLANGE CU EL"
SA NE AMINTIM CA ADEVARATUL CRESTINISM INSEAMNA LUPTA
“Nu trebuie sa asteptam nimic altceva decat sa fim rastigniti!”
SE POATE DRAGOSTE MAI MARE CA ACEASTA? DAR SE POATE SI NEPASARE MAI SALBATICA?
CE VREMURI TRAIM SI CUM SA LE INFRUNTAM? – Parintele Rafail ne raspunde
Ce sa facem atunci cand ne simtim incercati la maximum?
NU E PACAT CARE SA TINA PIEPT POCAINTEI. PENTRU CE SA INTARZIEM?
CANONUL CEL MARE AL SF. ANDREI CRITEANUL SI INTRAREA IN DUHUL POSTULUI MARE
“…. NUMAI CU POST SI CU RUGACIUNE”
"STILUL DE VIATA" AL POSTULUI
LITURGHIA DARURILOR MAI INAINTE SFINTITE. SENSURILE SFINTEI IMPARTASANII
APUSUL LIBERTATII pe viu. De ce nu credem, de ce nu vrem sa stim?
DESPRE EPOCA LUI ANTIHRIST, DESPRE ILIE SI ENOH - sinteza invataturii Bisericii
A doua viziune a Staretului Antonie. Tabloul a ceea ce traim
"Va veni vremea cand vom vrea sa mancam si nu ni se va da. De aceea, daca am mancat, sa multumim lui Dumnezeu..."
Nu este deloc bine sa ne despartim de Biserica!
"Domnul nu-i va parasi pe cei credinciosi Lui si-i va hrani in vremea foamei..."
CUM NE VOM MANTUI NOI?
ACUM NU MAI E TIMP DE ZIDIRI, DE CUPOLE SI DE ILUZII...
Sf. Luca al Crimeei: CURAJ, CURAJ, IUBITUL MEU COPIL!
CONSPIRATIA… IMPOTRIVA “TEORIEI” CONSPIRATIEI. Cui ii este frica de istorie si scepticism?
PE FATA SI OFICIAL: Primul presedintele UE este membru al clubului BILDERBERG si declara ca tinta este GUVERNUL MONDIAL









Descarca







Ce vremuri traim…se succed cu repeziciune tot felul de grozavii asupra noastra , prostind pe unii , revoltand pe altii si , din pacate – lasand indiferenti pe multi…e mare tentatia sa gasim vinovati – fie pe fiecare pentru tot , fie pe “caldicei” , dar vina cea mai mare , deasupra tuturor este a ierarhilor…referindu-ma doar la tara noastra , stim ca de la sinod si patriarh pleaca controlul asupra informatiilor cae ajung in randul maselor istovite ,
abrutizate , ranite , sensibilizate , inveninate [ depinde de fiecare , cei
care formeaza vreo 18 000 000 de ortodocsi ]…sa mai zic de mass-media sau de politicul voit amestecat la varfurile BOR ??? …inutil , ca s-a discutat deja pe tema asta …nici nu stiu cate zile , saptamani sunt- de cand tot incerc sa intervin cu
vreo vorba-doua , ca sa maresc numarul celor care macar se revolta si care mai apara , asa cum poate , ORTODOXIA …citeam fiecare postare si tot ramaneam impietrita …azi , insa , azi [ si inca de ieri ] m-am alaturat multimilor aflate la PRISLOP cu gandul , cu toata inima [ nu si cu fapta , din pacate ]…si incalzita de focul credintei aprins la maomantul Parintelui Arsenie
Boca – abia acum ingros si eu numarul celor revoltati impotriva
atator grozavii…si tot de la Prislop , din cuvintele Parintelui
[ "cuvintele sunt fiinte vii" - zice Parintele Arsenie ] – am inteles
ca ne trebuie mai multa darzenie de “a suferi cu seninatate orice
potrivnicie in calea darului si , rabdandu-le cu liniste , toate piedicile cad pe rand , printr-o nevazuta randuiala dumnezeiasca” …
[...] si: Parintele Arsenie Boca: “Numai atat bine putem face, cata suferinta putem ridica de pe el” si linkurile de la subsolul [...]
[...] Parintele Arsenie Boca: “Numai atat bine putem face, cata suferinta putem ridica de pe el” [...]
Eu cred ca, in zilele noastre fiecare se mai poate salva doar pe sine! Prin luare-aminte – adica trevzie – un autocontrol asupra a ceea ce gandesti, spui, faci…iar ajutorul pentru cei vii si adormiti: Sf.Liturghie, Acatiste, rugaciuni particulare iar, acolo unde nu-i totul pierdut in ciuda CHIPULUI schimonosit din om – exemplul viu al propriei persoane – ce poate molipsii si pe altii dandu-le un imbold pentru schimbare! Sa strigi pe strada sau de pe acoperisuri nu ‘tine’! Va trebui sa strigam – insa – atunci cand vor venii astia cu buletinele electronice si cu cip-uiala! Atunci DA! Atat in nume personal cat si pentru majoritatea, ca sa se stie!
o sinteza a lucrarii parintelui Arsenie poate fi gasita la
http://www.parintelearsenie.bloggerul.ro/
sa fie spre folos sufletesc!
[...] Parintele Arsenie Boca: “Numai atat bine putem face, cata suferinta putem ridica de pe el” [...]
[...] Parintele Arsenie Boca: “Numai atat bine putem face, cata suferinta putem ridica de pe el” [...]
[...] Parintele Arsenie Boca: “Numai atat bine putem face, cata suferinta putem ridica de pe el” [...]
[...] Parintele Arsenie Boca: “Numai atat bine putem face, cata suferinta putem ridica de pe el” [...]
[...] preluat de aici. Possibly related posts: (automatically generated)Mare atentie, suflet patimasDin prapastia [...]
Buna seara
Am si eu o intrebare: Cartea ,,Cararea Imparatiei” aparuta la diferite edituri, este reproducerea integrala a operei originale a Parintelui? Aici pe site s-a omis (sau nu am eu textul integral) ,,..până nu a biruit în sine contradicţiile, tendinţele rele..,, din fraza ,,Dar omul nu se poate odihni în fericirea contemplaţiei până nu a biruit în sine contradicţiile, tendinţele rele, până nu şi-a unificat şi consolidat fiinţa ca să iubească numai binele,, cap. “Lucrarea poruncilor stinge crizele vointei“.
In lucrarea ,,Recenzie, Rezumat si Comentar la Cararea Imparatiei,, de Parintele Nicolae Streza, dansul vorbeste la un moment-dat de editura Charisma in legatura cu anumite neconcordante referitoare la textul lucrari – puteti va rog sa imi precizati care ar fi varianta cea mai apropiata de textul original? sau fiecare editura face o talcuire aparte la textul original? nu fac investigatii, doar sunt interesat de textul original al Parintelui
Multumesc
Nu stim nici noi care este originalul. E posibil si sa fi fost o scapare la transcriere din pasajul respectiv, de la noi.
[...] Părintele Arsenie Boca ne învaţă că : “Nu este alta cale de mantuire, de ispasire a pacatelor, decat calea Crucii. Daca ar fi fost alta, Dumnezeu ne-ar fi aratat-o pe aceea. Prin Cruce, prin suferinta unei rastigniri in viata se intra in Imparatia lui Dumnezeu. Si se intra cu atat mai sigur, cu cat rabdam o rastignire nedreapta. Deci, cel ce vrea sa se mantuiasca n-are pe nimeni de osandit pentru crucea pe care o duce. Cine s-a hotarat cu toata puterea sufletului sau sa vina la Iisus, rastignirea-l asteapta, dar acesta iubeste din tot sufletul pe cei ce-l rastignesc. In necazuri se vede iubirea omului de Dumnezeu si de oameni. In cuptorul suferintelor de tot felul se curateste sufletul omenesc pentru Imparatia lui Dumnezeu. Si suferinta smereste trufia omului si Il face pe Dumnezeu prieten. Asa sa va talcuiti crucea pe care o aveti fiecare de dus! In Cruce Dumnezeu a ascuns o taina: taina mantuirii fiecaruia. Vai de cel ce nu are o cruce de dus: acela n-are prin ce se mantui“.(sursa: http://www.razbointrucuvant.ro/2008/11/28/parintele-arsenie-boca-numai-atat-bine-putem-face-c... [...]