Sfantul Ioan Iacob de la Neamt despre INTRISTARE
Boldul invierii sufletesti si boldul mortii. Intristarea
In Patericul Sfintilor Parinti scrie despre un frate care mult se intrista si plangea mereu pentru pacatele sale. Intr-o zi I s-a aratat lui Domnul, zicandu-i: “Ce plangi, omule, ce te intristezi asa?” si a raspuns fratele: “Nu voiesti , Doamne, sa plang si sa ma mahnesc, caci cu atatea Te-am scarbit?” Atunci Domnul, intinzandu-si mana, a pus-o pe capul lui, zicand:
“De acum nu te mai scarbi, de vreme ce tu Te-ai scarbit pentru Mine, Eu nu Ma voi scarbi asupra ta, caci daca sangele Meu l-am dat pentru tine, cu mult mai vartos iti voi da iertare si tie si la tot sufletul care se pocaieste curat!“
Dupa aceasta, venindu-si in sine, fratele s-a aflat cu inima plina de toata bucuria si s-a incredintat ca Domnul a facut mila cu dansul. Deci, toata viata lui a petrecut-o cu multa smerenie, multumind lui Dumnezeu totdeauna. Din aceasta pilda se vede cat de mare este folosul pe care-l dobandim din intristarea cea dupa Dumnezeu si cat de mult pretuieste Dumnezeu aceasta intristare a noastra.
Intristarea este de doua feluri si anume: este intristare care omoara sufletul si este intristare care sfinteste sufletul. Intristarea care este amestecata cu deznadejde este boala otravitoare pentru suflet, pentru aceasta zice si Sfantul Apostol Pavel: “Sa nu va intristati ca cei ce n-au nadejde“. Iar intristarea cea pentru pacate, care este insotita cu nadejdea mantuirii vine din lucrarea Duhului Sfant, care ne vorbeste prin glasul constiintei. Mustrarea aceasta a constiintei, care nu se desparte de nadejde este calauza cea sfanta care ne duce spre mantuire.
In cartea cea pentru Marturisire scrisa de Sf. Nicodim Aghioritul (in greceste) aflam urmatoarele cuvinte despre boala intristarii celei fara de nadejde, care se mai cheama si deznadajduire: “Deznadajduirea este rautatea cea mai mare si cea mai vatamatoare din toate rautatile“. Desi toate pacatele sunt potrivnice lui Dumnezeu, sunt numai pe de-o parte dimpotriva, pe cand deznadejdea este pe de-a-ntregul impotriva lui Dumnezeu, in toate directiile si in toate privintele, caci ea combate pe Dumnezeu si-L scoate afara din suflet, socotind rautatea drept Dumnezeu si pe diavol pricinuitor al rautatii. Omul cel cuprins de boala deznadejdii socoteste ca rautatea este mai puternica decat bunatatea lui Dumnezeu si mai nemarginita decat insasi nemarginirea lui Dumnezeu. De vreme ce el nu mai crede ca Dumnezeu poate sa-l mantuiasca, prin aceasta omul socoteste ca rautatea este mai presus decat Dumnezeu. Dar oare poate sa fie o necinstire si o nechibzuinta mai mare ca aceasta? Adica a socoti cineva ca neputinciosul pacat este mai tare decat Cel Atotputernic sau ca cel scurt intrece pe Cel nemarginit si cel fara fiinta ar fi mai presus decat Cel pururea fiitor? Pentru aceasta scrie la “Marturisirea Ortodoxa” ca deznadajduirea este un pacat impotriva Duhului Sfant.
Sfantul Vasile cel Mare zice ca daca s-ar putea masura adancul milostivirii lui Dumnezeu, atunci ar fi iertat, adica s-ar ingadui si deznadajduirea, socotind multimea pacatelor noastre. Dar cata vreme pacatele noastre se pot numara si se pot masura, pe cand mila si indurarea lui Dumnezeu este cu totul nemasurata, deci pentru asta nu se cade sa fie deznadajduirea, ci sa cunoasca omul mila lui Dumnezeu si sa-si arate la duhovnic pacatele sale.
Deznadajduirea este impotriva judecatii celei drepte caci ea nu are loc intre cele omenesti si iata pentru ce anume: cata vreme cel care a pacatuit mai traieste inca, acesta este semn ca Dumnezeu il primeste si nu l-a parasit. Nu l-a pierdut, asa cum se cuvenea atunci cand a pacatuit, ci l-a lasat sa traiasca, anume ca sa se pocaiasca. Despre asta ne incredinteaza Sf.Grigorie Palama. Deznadajduirea este semanata de catre diavol, dupa cuvantul Sf. Efrem Sirul, caci inainte de a savarsi omul pacatul, ii sopteste ca nimic nu este pacatul, iar dupa cadere ii zice ca pacatul este atat de mare, incat nu mai este iertare pentru el.
In sfarsit, sa fim incredintati ca deznadajduirea este impotriva Sfintelor Scripturi din Legea Veche si din Legea Noua. Caci in Sfanta Scriptura se infatiseaza de mii de ori mila cea negraita a lui Dumnezeu, prin care primeste totdeauna pe cei pacatosi.
Atatea si atatea pilde arata potrivnicia deznadajduirii. Atatia pacatosi, impovarati cu nenumarate pacate arata ca s-au mantuit de la inceputul lumii numai pentru ca nu si-au pierdut nadejdea, cum au fost: Lameh, Manase, Nabucodonosor, David imparatul, apoi femeia cea desfranata, vamesul cel smerit, Fiul cel pierdut, talharul cel credincios, Pavel cel habotnic si Petru verhovnicul, precum si toti ceilalti care s-au mantuit. Pacatul deznadejdii este si impotriva cuvintelor Sfintilor Parinti care invata pe cei pacatosi sa nadajduiasca la mila lui Dumnezeu si sa arunce deznadejdea, dovedind ca nu este niciun pacat care sa biruiasca iubirea de oameni a lui Dumnezeu. “Fericit este omul care nadajduieste spre Domnul” – zice Sf.Proroc David – “Ca prin nadejdea aceasta ne-am mantuit” striga Sf.Ap.Pavel”.
(din: Sfantul Ioan Iacob Romanul, “Hrana duhovniceasca“, Editura Lumina din Lumina, 2006)
Legaturi:
- Sf. Ioan Iacob: Nadejdea celui cazut si pricinile deznadejdii
- Cuvant de nadejde celor fara de nadejde de la Sf. Ioan Iacob Hozevitul
- “Samburasi duhovnicesti” semanati cu lacrimi pentru noi de Sfantul Ioan Iacob Hozevitul
- SFANTUL IOAN IACOB HOZEVITUL – GRAIURI PROFETICE
***
Doneaza pentru filmul "Scrum"
Mi-a aduc aminte de ce spunea Parintele Paisie Aghioritul ca ei pot vedea chiar si pestii din apa prin acesti sateliti. Nu mai ramane decat sa fie introduse aceste cipuri pe oameni si vor putea oricand sa stie unde te afli si ce faci.
Numai daca arunca cine o privire pe inregistrarile google maps va putea sa vada ca se poate apropia chiar si la 100 m de pamant (pentru unele orase la care au dat acces) bineinteles ca ei pot sa apropie mul mai mult. http://maps.google.com/
Americanii, spionaţi de propriii sateliţi la ei acasă
de Bogdan MUNTEANU | 17 AUGUST 2007 (GANDUL)
Americanii, spionaţi de propriii sateliţi la ei acasă -(SI NOI)
Cei mai puternici sateliţi de spionaj ai Washingtonului, a căror folosire era îndreptată până acum exclusiv pentru culegerea de informaţii din străinătate, vor putea fi folosiţi pentru spionarea americanilor la ei acasă, a decis Casa Albă.
Din această toamnă, agenţiile din subordinea Departamentului pentru Securitate Internă (DHS), forţele de ordine din cele 50 de state americane şi administraţiile autonome ale Rezervaţiilor Amerindienilor vor putea să folosească sateliţii-spion pentru o gamă largă de „ameninţări” interne.
Traseul furtunilor tropicale, incendiile de pădure, rutele folosite de imigranţii ilegali şi călăuzele lor, ascunzătorile traficanţilor de droguri şi ale potenţialilor terorişti – toate acestea vor putea fi urmărite de „ochii” sateliţilor capabili să străpungă straturile de nori, ba chiar şi pereţii clădirilor şi ai buncărelor.
Mai mult, DHS va avea acces la informaţii de la senzori plasaţi pe avioane-spion care pot să detecteze substanţe radioactive şi radiaţii electromagnetice, precum şi de la radare ultraperformante, capabile să identifice obiecte ascuse sub pământ. Americanii vor fi spionaţi 24 din 24 de ore şi chiar dacă mulţi erau convinşi că acest lucru se întâmpla deja, decizia Casei Albe a reuşit să şocheze asociaţiile pentru apărarea drepturilor civile.
Până acum, anumite prevederi legale exprese şi cutuma din SUA au interzis folosirea de echipamente militare pentru aplicarea legislaţiei, penale sau civile, pe plan intern. Numai în cazuri individuale, agenţiile din subordinea DHS puteau cere de la Departamentul Apărării informaţii obţinute prin satelit, dar acum ele vor putea urmări nestingherit mişcările oricărui „suspect” de pe teritoriul naţional, în orice clipă, fără vreo autorizaţie specială.
Cine n-a fost deznadajduit de a sa mantuire vazand ca, face aceleasi pacate, cade la modul prostesc in aceleasi sau in altele din cauza mandriei, prostiei, ignorantei sau lipsei trevziei?! Cine nu s-a gandit la modul asta: ‘Cum sa ma duc la spovedanie sa spun despre aceleasi caderi ca unul ce nu stie/n-a stiut niciodata ca sunt pacate, nu L-a cunoscut pe Dumnezeu, nu stie poruncile, n-a citit scrierile Sf.Parinti? Cat sa ma mai ierte Dumnezeu?’ si asta pentru ca:
1.suntem cei mai aspri judecatori cu noi insine, nefiind nevoie sa ne judece cineva din afara;
2.Asemanam persoana noastra cu cea a lui Dumnezeu in ceea ce priveste neiertarea si pedeapsa;
3.in cazul in care, nu faci pace cu parasul tau degraba (constiinta) ingaduie Dumnezeu ca aceasta sa-ti bata obrazul staruitor si usturator bagandu-te intr-adevar in deznadejde asa cum spune psalmistul ‘ai subtiat ca panza de paianjen sufletul lui’ – si chiar si-asa, trebuie sa te intaresti tot datorita Aceluia care a murit pentru tine si care vrea, poate numai sa voiesti si tu cu un ultim strigat sa-i ceri ajutorul;
spunea un Sf.Parinte ca avut o revelatie in privinta maniei lui Dumnezeu pentru cei ce, pe patul de moarte se deznadajduiesc de a lor mantuire prin gandirea la nemilostivirea Lui ce i-ar primi, mangaia in ciuda vietii lor pur pamantesti alipiti patimilor de tot felul.
Concluzia?! ‘De cate ori vei cadea, scoala-te si te vei mantui’ si rugaciunea pentru ‘sfarsit crestinesc vietii noastre, in pace…raspuns bun la Infricosatoarea Judecata’ fiindca ‘in ce te voi afla, in aia te vor judeca’.
@Laurentiu
Chiar daca n-are legatura cu topicul, vorbind de deznadejde – ma gandesc ca, adevarata deznadejde poate veni peste cei cu frica de Dumnezeu cand ne vor sili pe toti – cei mici impreuna cu cei mari, bogatul si saracul sa ne insemneze astia cu cip-ul ala mic care acum e de marimea unui bob de orez;
-atunci se va proba adevarata credinta si nadejde in Dumnezeu, cat de alipiti suntem de casa, masa, confort, serviciu si cat de curajosi vom fi de ne vom lipsi de buna-voie de toate astea traind ca boschetarii pe care-i uraste lumea: fara adapost, nespalati, bolnavi asemeni cainilor comunitari ce sunt la mila ori ura neimpacata a celor care-i vad si se impiedica de acestia;
-se trece in mod parsiv de la animale la oameni invocand terorismul si alte prostii de adormit copiii si vorba Pr.Paisie Aghioritul: la inceput nu te vor brusca, nu te vor forta pentru ca vor fi europeni dar se vor scuza ca Pilat din Pont: ‘daca ai accepta n-ai mai face foamea, ai avea identitate, ai trai numai sa vrei sa intri in sistem’;
-si iarasi ma gandeam ca, potrivit profetiilor – pe vremea lui Antihrist nu vor mai fi boli; cum nu vor mai fi?! Simplu: prin cip-uire (din ce in ce mai adaptabil corpului omenesc si perfectibil pe zi ce trece) mentionau cei de pe National Geographic ca, acesta va putea prin nano-tehnologie sa intre si sa refaca tesuturi bolnave pana la nivel de celula refacand si vindecand in felul acesta absolut orice boala; iaca-ta inca un motiv destul de puternic si motivat pentru a fi acceptat de marea majoritate fiindca nu vor mai lua pastile cu pumnul si se vor putea bucura de viata uitand si/sau ignorand ca, nu-si vor mai apartine – vor fi teleghidati, manipulati in privinta sentimentelor (iubire, ura, agresivitate) si a starii de spirit in genere! Iata robotii umanoizi ai viitorului de maine ce vor servi perfect intereselor sistemului mondial; se vedeti atunci rautate, cruzime, fapte reprobabile…
Problema este ca cei mai multi nu stiu ca cipul este pecetea din Apocalipsa .Cei mai multi cred ca Apocalipsa este o poveste cu balauri etc (vorbesc aici si de cei 80% romani care s-au declarat ortodocsi.
Faptul ca Parintele Paisie spune ca intai vor incerca sa generalizeze cardurile pentru majoritatea muncitorilor….Apoi incet incet vor scoate banii nu se va mai lucra cu bani…Se vor folosi banii electronici…Cred ca ati vazut si dvs in supermarketurile din orasul dvs unde se folosec cardurile bancare si fiecare le poate folosi pentru as achita cumparaturile nemaifiind nevoie sa scoata banii din buzunar…
Asa se va intampla la inceput pana se va generaliza acest mod de utilizare si pana oamenii se vor obisnui cu aceasta conceptie…
Se vede deja ca majoritatea intreprinderilor le fac carduri la mucitori, pentru a-si putea lua fiecare salariu trebuie sa-si faca vrand-nevrand card.
Apoi, spune Parintele Paisie Aghioritul, vor promova prin Mass Media ideea de nesiguranta…Vor arata in pressa si pe la tv ca lui cutarita i s-a furat cardul s-au ca i s-a falsificat..
Dupa ce vor baga frica in oameni, Vor face reclama “sistemului perfect”, si anume, pecetluirea cu semnul fiarei pe mana dreapta sau pe frunte. Vor spune ca este cel mai sigur mod de a va afla in siguranta …Pecetluiti-va pe mana dreapta sau pe funte (bineinteles ca vor folosi un limbaj mult mai modern, nu unul teologic) Deci asadar, vor zice pecetluiti-va pe mana dreapta sau pe frunte si nimeni nu va va putea lua mana sau capul…
Si asa vor face multa reclama acestui sistem si sub pretextul sigurantei pe multi, pe foarte multi, ii vor pacali…
Dar Parintele Pasie spune ca sangele celui de-al doilea razboi mondial inca este cald. Zice ca poate nici nu vor apuca ei sa-si duca planul la cap ca mania Lui dumnezeu va veni peste ei. http://www.razboiulnevazut.org/articol.php?art=17
Am citit o carte foarte interesanta in care sunt adunate cuvantarile Parintelui Paisie redate in marturiile celor care l-au cunoscut. Cartea se numeste : “Cuviosul Paisie Aghioritul Marturii ale inchinatorilor” scrisa de Nicolae Zurnazoglu.
http://librariasophia.ro/cartea-carte/1815-cuviosul-paisie-aghioritul.-marturii-ale-inchinatorilor-zurnazoglu,-nicolae.html
Despre aceste lucruri vorbeste si Parintele Lavrentie de Cernigov, vorbeste si Sfantul Ioan de Kronstadt despre vedenia in care i s-a aratat Sf. Serafim de Sarov si alti sfinti ai Bisericii noastre.
a un Preasfnţit Episcop
Au venit din eparhie
Plângeri contra unui preot
Ca năravul la beţie.
____________________________________________________
Şi precum aceste plângeri
Stăruiau necontenit,
S-a găsit de cuviinţă
Să-l oprească la slujit.
____________________________________________________
S-a alcătuit scrisoare
Spre a lui canonisire,
Ca prin asta Parohia
Şi cei mari să aibă ştire.
___________________________________________________
Dar când dă să iscălească
Preasfinţitul la sfâşit,
S-a făcut un vuiet mare,
Mii de glasuri s-au pornit.
___________________________________________________
-“Nu! Nu! Nu! să nu faci asta!”
Auzit-a din văzduh,
Şi scăpând din mână pana
Tulburatu-s-a la duh.
___________________________________________________
Cugetând puţin bătrânul
S-a gândit că-i vreo părere,
Căci îi ţiuie urechea
Uneori de priveghere.
__________________________________________________
Deci, apucă iar condeiul
Ca să facă iscălire,
Dar în clipa-aceea, iarăşi
Se aude glăsuire!
__________________________________________________
-“Nu, Nu, Nu! arată-i milă”,
Se aude lămurit,
Şi de frică Arhiereul
A lăsat de iscălit.
__________________________________________________
Dar venindu- şi iar în fire,
Vrea să termine de scris,
Socotind acele glasuri
Nălucire ca de vis.
___________________________________________________
Dar a treia oară, mâna
A-nceput a-i tremura,
Căci potopul cel de glasuri
Mai năvalnic răsuna.
___________________________________________________
Aruncând din mână pana,
A lăsat neiscălit
Şi chemând pe cel cu vina
Cu blâdeţe i-a grăit:
__________________________________________________
“Preacucernice Părinte!
Iată, am aceste ştiri,
Adevăr ne scrie lumea,
S-au sunt goale uneltiri?”
__________________________________________________
“Toate sunt adevărate,
Preasfinţitul meu stăpân,
Mă înşel cu băutura
Şi de rău cu drept mă ţin!
__________________________________________________
De la alte patimi rele
Dumnezeu m-a izbăvit,
Dar năravul băuturii
Deseori m-a biruit”.
_________________________________________________
“Dar, ( îi zice lui Vlădica)
Slujba cum ţi-o împlineşti?
Căci de-acuma ai pedeapsă
Şapte ani să nu slujeşti!”
__________________________________________________
“Preasfinţe, eu din ziua
Întru care m-ai sfinţit,
N-a rămas în Parohie
Nici un om nepomenit.
__________________________________________________
Mai cu seamă eu, smeritul
Foarte mult mă sârguiesc
Ca pe cei trecuţi din viaţă
Pururea să-i pomenesc”.
__________________________________________________
Auzind vlădica asta
A-nţeles cine striga,
Şi rupând scrisoarea, zice:
“Mergi la Parohia ta!
__________________________________________________
Eu asemenea persoane
Nu le pot canonisi,
Căci atunci pe mii de duhuri
Aş putea nedreptăţi!
__________________________________________________
Cei din viaţă cer pedeapsă
După faptul arătat,
Iară cei din altă lume
Solitor te-au câştigat!
__________________________________________________
Am aicea zeci de plângeri
Scrise doar ca să te cert,
Dar din ceruri, mii de glasuri
Strigă astăzi, să te iert!
___________________________________________________
Mergi la slujba ta în pace,
Dar să nu mai faci sminteli.
Şi să nu mă uiţi pe mine
La a slujbei rânduieli!”
Sfântul Ioan lacob Hozevitul
Foarte frumoasa poezie!
Se brodeste vorba aia: ‘socotelile si judecatile lui Dumnezeu nu se potrivesc cu ale noastre’ fiindca nu poti stii pocainta in ascuns a celui gresit si ce fapte bune face.
Doamne ajuta!
Stiati ca mai exista un Acatist al Sfantului Ioan Iacob, in afara celui al carui link l-ati dat? L-am gasit pe saitul Asezamantului Romanesc din Tara Sfanta.
http://www.jerusalem.ro/iordan_iih.htm
Filip