incotro.jpg

Am primit prin fratele Silviu Aronet acest articol al unui simplu credincios, Ing. Gabriel Barbir, despre situatia grava in care se gaseste Biserica noastra. Nu putem spune ca impartasim integral concluziile si indemnurile sale, dar sunt lucruri care ne framanta si ne ingrijoreaza pe foarte multi si, deocamdata, inca suntem in asteptare ca Domnul sa descopere ceea ce este de facut, prin alesii Sai si prin soboarele binecredincioase ale Bisericilor surori si ale Sfantului Munte. Sunt totusi intrebari si probleme grave, la care avem de reflectat si de luat aminte, fara patima si fara infierbantare:

10-intronizare.jpg

Lovitura de moarte dată ortodoxiei

Motto: „Pace este multă celor ce iubesc legea Ta, şi nu este lor sminteală” (Psalmi 118, 165). „Iar cine va sminti pre unul dintre aceştia mici, care cred întru Mine, mai de folos iar fi lui ca să-şi spânzure o piară de moară de grumazul lui şi să se înece întru adâncul mărei” (Matei 18, 6). (Biblia – Ediţia Sfântului Sinod, 1914)

Acum trei sute de ani dracul a atacat frontal prin slugile papistăşite, dar a avut puţină izbândă comparativ cu lăcomia sa cea nemăsurată de a duce suflete en-gros la iad. Ba mai mult, rezultatul a fost creşterea numărului de sfinţi în Biserica Biruitoare. Atunci Atanasie Anghel şi cei dimpreună cu el erau pe faţă greco-catolici (cum astăzi pe faţă este Nicolae Corneanu) şi nu au putut ucide ortodoxia din inima ardeleanului simplu.

Acum dracul ne vrea pe toţi în iad. Dumnezeu, pentru păcatele noastre, i-a dat mână liberă. Dracul are voie să se atingă şi de suflet. Acest lucru nu va fi cândva, într-un viitor nedeterminat, ci în acest ceas. În prezent dracul are izbândă aproape sută la sută. 47 de ierarhi din 48 au rămas în comuniune cu ereticul Nicolae Corneanu şi îşi spun ortodocşi. Dar ce fel de ortodoxie este aceea care rămâne în comuniune cu eresul? Clar, Biserica Ortodoxă Română este în ÎPS. Bartolomeu Anania, cum profetic a prevăzut cu puţin timp în urmă Părintele Arsenie Papacioc, când a spus: „Eu personal aştept o Hotărâre din partea Sinodului, însă, din păcate, Mitropolitul Bartolomeu Anania a rămas singur. Nimeni nu îşi doreşte moartea, însă sunt situaţii în viaţă când este mai bine să mori decât să faci compromisuri… Am trăit şi continuăm să trăim în vremuri apostolice. Adevărul rămâne acolo unde n-ai cedat. Dacă unul singur ţine Adevărul, acolo e Biserica. Ortodoxia va supravieţui prin el” (Lumea monahilor, Nr. 12, iunie 2008).

Preoţi, care vreţi să vă mântuiţi, şi voi şi turma încredinţată vouă, nu vă faceţi părtaşi acestei comuniuni. Pomeniţi fără nume pe toţi ierarhii ortodocşi. Cât de repede Biserica Ortodoxă Universală îşi va spune cuvântul. Vrem să mai avem cum să ne botezăm copiii, să avem unde ne spovedi-împărtăşi, vrem să avem cu cine să ne îngropăm morţii…

Primul Sinod Ecumenic nu l-a iertat pe Arie, nu a rămas în comuniune cu el; ulterior Arie l-a putut păcăli pe împăratul Constantin dar pe Duhul Sfânt nu a avut cum. La rugăciunile Sfântului Alexandru, Arie a murit mai rău ca un câine, ieşindu-i maţele prin şezut.

Ierarhi români, care ţineţi la mântuirea celor pentru care veţi da seama, ieşiţi din comuniunea cu ereticul Nicolae Corneanu şi, precum la Ferarra-Florenţa cei care iniţial s-au alăturat papistaşilor, rămânând Sfântul Marcu al Efesului singur, şi-au dat ulterior seama de greşeală şi s-au întors, rugămu-vă întoarceţi-vă. Nu lăsaţi ortodocşii români fără ierarhi, turma fără episcopi!

Cu durere în suflet pentru această biruinţă vremelnică a satanei pe plaiuri româneşti, 11 iulie 2008 Ing. Gabriel Barbir.

daniel-si-bartolomeu-tarnosire-bis-palama.JPG