Pilde tari ca diamantul de la AVVA SISOE CEL MARE, “vasul pustiului”

6-07-2008 Sublinieri

avva-sisoe-creta-xvi.jpg

  • Au venit odata niste arieni la avva Sisoe, in muntele lui avva Antonie si au inceput a-i cleveti pe dreptmaritori. Iar batranul nu le-a raspuns nimic. Si chemandu-si ucenicul i-a zis : Avraame, adu-mi cartea Sfantului Atanasie si citeste. Si tacand ei, s-a aflat eresul lor. Si i-a slobozit cu pace.
  • A iesit odata avva Sisoe din muntele lui avva Antonie, la muntele cel mai din afara al Tebaidei, locuind acolo. Si erau acolo meletiani, care locuiau in Calamona Arsenoitului. Unii, auzind ca a iesit la muntele cel mai dinafara au dorit sa-l vada, dar ziceau: ce vom face, ca in munte sunt meletieni? Si stim ca batranul nu se tulbura de dansii. Dar noi nu cumva vrand sa ne intalnim cu batranul, vom cadea in ispita ereticilor? Si pentru ca sa nu se intalneasca cu ereticii, nu s-au dus sa-l vada pe batran.
  • Se spunea despre avva Sisoe ca s-a bolnavit. Si sezand batranii langa dansul, a grait unora. Iar ei l-au intrebat: ce vezi, avvo? Si le-a zis: vad pe unii ca vin la mine si-i rog sa ma lase putin sa ma pocaiesc. I-a zis lui unul din batrani: si de te vor lasa, de acum poti sa te folosesti spre pocainta? I-a zis lui batranul: desi nu pot face, dar suspin in sufletul meu putin si imi este de ajuns.
  • Se spunea despre avva Sisoe, ca atunci cand era sa se savarseasca, sezand parintii langa dansul, a stralucit fata lui ca soarele. Si le-a zis lor : iata avva Antonie a venit! Si dupa putin, a zis: iata ceata proorocilor a venit! Si iarasi fata lui, mai mult a stralucit. Si a zis: iata ceata apostolilor a venit. Si s-a indoit fata lui iarasi. Si se parea, ca si cum el ar fi vorbit cu cineva si s-au rugat batranii de el zicand: cu cine vorbesti, parinte? Iar el a zis: iata, ingerii au venit sa ma ia si ma rog sa fiu lasat sa ma pocaiesc putin. Si i-au zis lui batranii: nu ai trebuinta sa te pocaiesti, parinte. Si le-a zis lor batranul: cu adevarat, nu ma stiu pe mine sa fi pus inceput. Atunci au cunoscut toti ca este desavarsit. Si iarasi, de naprasna s-a facut fata lui ca soarele si s-au temut toti. El le-a zis lor: vedeti, Domnul a venit. Iar Domnul a zis: aduceti-mi pe vasul pustiului! Si indata si-a dat duhul. Si s-a facut ca un fulger si s-a umplut toata casa (locul) de buna mireasma.
  • A fost odata ispitit Avraam, ucenicul lui avva Sisoe de un drac. Si a vazut batranul ca a cazut. Dar sculandu-se, si-a intins mainile la cer, zicand: Dumnezeule, voiesti, nu voiesti, nu Te voi lasa de nu-l vei tamadui. Si indata s-a tamaduit ucenicul.
  • Un frate l-a intrebat pe avva Sisoe, zicand: ma vad pe mine ca aducerea aminte a lui Dumnezeu petrece cu mine. I-a zis lui batranul: nu este mare lucru sa fie cugetul cu Dumnezeu, ci mare este sa te vezi pe tine sub toata zidirea. Ca aceasta impreuna cu osteneala trupeasca, povatuieste la chipul smeritei cugetari.
  • A intrebat avva Amon al Raitului pe avva Sisoe: cand citesc Sfanta Scriptura, voieste sufletul meu sa alcatuiasca cuvant sa am spre intrebare. I-a zis lui batranul: nu este trebuinta, ci mai vartos din curatenia mintii castiga-ti tie a fi fara de grija si a vorbi.
  • A mers odata un mirean la avva Sisoe in muntele lui avva Antonie, avand cu sine si pe fiul sau. Si pe cale s-a intamplat de a murit fiul si nu s-a tulburat, ci l-a dus cu credinta la batranul. Si a cazut cu fiul sau, ca si cand ar fi facut metanie ca sa fie blagoslovit de batranul si sculandu-se tatal, a lasat copilul la picioarele batranului si a iesit din chilie afara. Iar batranul socotind ca metanie ii face, i-a zis lui: scoala si iesi afara! (Caci nu stia ca a murit). Si indata s-a sculat copilul si a iesit. Si vazandu-l tatal lui, s-a inspaimantat si intrand s-a inchinat batranului si i-a vestit lucrul. Auzind batranul s-a mahnit, caci nu voia sa se intample aceasta. Dar i-a poruncit lui ucenicul sau, ca nimanui sa nu spuna pana la sfarsitul batranului.
  • Trei batrani au venit la avva Sisoe, auzind cele despre dansul. Si i-a zis lui cel dintai: parinte, cum pot sa ma mantuiesc de raul cel de foc? Iar el nu i-a raspuns. I-a zis cel de al doilea: parinte, cum pot sa ma mantuiesc de scrasnirea dintilor si de viermele cel neadormit? Apoi cel de treilea: parinte, ce voi face, ca aducerea aminte a intunericului celui mai dinafara ma omoara? Si raspunzand batranul, le-a zis: eu de nici una din acestea nu-mi aduc aminte, caci milostiv fiind Dumnezeu, nadajduiesc ca va face cu mine mila. Si auzind cuvantul acesta batranii s-au dus mahniti. Dar nevrand batranul sa-i lase sa se duca mahniti, intorcandu-i, le-a zis: fericiti sunteti, fratilor, caci v-am ravnit voua. Ca cel dintai dintre voi a zis despre raul de foc, cel de al doilea despre tartar si cel de al treilea despre intuneric. Deci, daca acest fel de aducere aminte va stapaneste mintea cu neputinta este ca voi si mai gresiti. Dar ce voi face eu cel impietrit cu inima, nefiind slobod sa stiu, ca desi este chin pentru oameni, totusi in tot ceasul pacatuiesc? Si facandu-i metanie, i-au zis: precum am auzit, asa am vazut.
  • Intrebat-au unii pe avva Sisoe, zicand: de va cadea vreun frate, n-are trebuinta sa se pocaiasca un an? Iar el a raspuns: aspru este cuvantul. Iarasi au intrebat: dar sase luni? Si iarasi a zis: mult este. Iar ei au zis: dar pana la patruzeci de zile? Si a raspuns: mult este. I-au zis atunci: deci de va cadea fratele si va afla indata ca se face pomana, intra-va si el acolo? Le-a zis lor batranul: nu, ci are trebuinta sa se pocaiasca cateva zile. Caci cred lui Dumnezeu, ca din tot sufletul daca se va pocai unul ca acesta si in trei zile il primeste pe dansul Dumnezeu.
  • A intrebat avva Iosif pe avva Sisoe, zicand: in cati ani trebuie omul sa-si taie patimile? I-a zis lui batranul: anii voiesti sa-i stii? Zis-a avva Iosif: da! Deci a zis batranul: in orice ceas vine patima, indata tai-o.
  • Au venit odata saracinii si i-au dezbracat pe batran si pe fratele lui. Si iesind ei in pustie ca sa gaseasca ceva de mancare, a gasit batranul baligi de camila si scormonind au gasit in ele graunte de orz. Manca deci un graunte, iar unul il punea in mana lui si venind fratele l-a gasit pe el mancand si i-a zis: aceasta este dragostea, sa gasesti mancare si singur sa mananci si sa nu ma chemi si pe mine? Si i-a zis avva Sisoe: nu ti-am facut strambatate, frate; iata, partea ta in mana mea am pastrat-o!
  • Un frate l-a intrebat pe avva Sisoe, zicand: ce voi face, avvo, ca am cazut? I-a raspuns lui batranul: scoala-te iarasi. Zis-a fratele: m-am sculat si iarasi am cazut. Si a zis batranul: scoala-te iarasi si iarasi. Deci a zis fratele: pana cand? Zis-a batranul: pana ce vei fi apucat sau in bine, sau in cadere, caci cu ce se afla omul, cu aceea se si duce din lumea aceasta.
  • Zis-a avva Sisoe : fa-te defaimat si voia ta o leapada si te fa fara grija si vei avea odihna.
  • Un frate l-a intrebat pe avva Sisoe, zicand: ce voi face pentru patimi? Si i-a raspuns batranul: fiecare din noi se ispiteste de pofta sa.
  • A zis avva Sisoe tebeul, ucenicului sau: spune-mi ce vezi la mine si eu iti voi spune ce vad la tine. I-a zis lui ucenicul: tu esti bun la minte, dar aspru putin. I-a zis batranul: tu esti bun, dar molatic la minte.

0706sisoeslucia.jpg

Cititi si:


Categorii

"Concentrate" duhovnicesti, Cum ne iubeste Dumnezeul nostru, Pateric, Sfintii - prietenii lui Dumnezeu, prietenii nostri

Etichete (taguri)


Articolul urmator/anterior

Comentarii

14 Commentarii la “Pilde tari ca diamantul de la AVVA SISOE CEL MARE, “vasul pustiului”

  1. Ultima n-am inteles-o:

    “A zis avva Sisoe tebeul, ucenicului sau: spune-mi ce vezi la mine si eu iti voi spune ce vad la tine. I-a zis lui ucenicul: tu esti bun la minte, dar aspru putin. I-a zis batranul: tu esti bun, dar molatic la minte.” – poate sunt molateca la minte dar n-am priceput sensul.

  2. Pai…sa incercam sa vedem ce inseamna, poate mai multi molatici la un loc pricepem ceva.:)

    Ucenicul ii spune avvei – esti bun la minte, dar cam aspru. Iar parintele sau ii spune – iar tu esti bun, dar molatic la minte.

    Sa fii bun la minte inseamna sa ai, ca sa ne raportam si la Evanghelia de Duminica ce tocmai a trecut, ochiul mintii lumninat. Adica sa fii inzestrat cu discernamant (dreapta socoteala), virtute esentiala a parintilor sfinti.
    Din pricina acestui discernamant, avva este mai aspru in cuvantul său sau in poruncile sale, dar pentru ca stie sa administreze “remediul” potrivit, prin cuvant sau porunca, fiecarei boli sufletesti.
    Ori cineva care este prea putin inzestrat cu harul sfintitor,cum era ucenicul, privind din exterior aceste remedii, i se par aspre pentru ca judeca omeneste.

    Iar parintele ii raspunde ucenicului sau aratandu-i ca, intr-adevar, este bun, insa bunatatea lui nu este o virtute ci o calitate omeneasca (e blajin, dar nu e smerit sau bland in sens duhovnicesc). Alaturi de aceasta bunatate fireasca (sau poate chiar cauzand-o) este mintea mai molatica a ucenicului, adica mai putin agera, lipsit de prospetimea harului si de lumina discernamantului.

  3. Multam’frumos! 🙂
    Nici prin cap nu-mi trecea; ma canoneam sa inteleg dar – nu si pace!

  4. Magda, m-ai facut sa zambesc in mijocul unei zile incarcate de probleme. 🙂
    Si eu m-am canonit dar fara prea mult succes. Bine ca a fost cineva in stare sa ne lamureasca.

  5. Si daca am inteles, cat am inteles…ca aceasta dobandire a harului e esentialul (discernamantul duhovnicesc)…e destul sa o cerem ?! Asta-i rugaciunea ?…cu credinta(daca avem…)…si curatindu-ne (tot cu ajutorul de Sus-nevazut, dar si cu ajutorul vazut din Taina Spovedaniei si din toate Tainele Bisericii) sa-L putem primi…ca “Da Dumnezeu ca are de unde da daca are cui sa dea”…
    E “infricosatoare” aceasta maretie, aceasta darnicie…pe care noi nu ne urnim sa o primim…

  6. “Dumnezeule, voieşti, nu voieşti, nu Te voi lăsa de nu-l vei tămădui.”
    🙂 Dacă-L iubim cu adevărat pe Hristos şi suntem convinşi că El ne poate dărui ceea ce ne este de trebuinţă pentru noi înşine sau pentru alţii, nu este necesar să alcătuim cuvinte meşteşugite, diplomatice, ci trebuie doar să alergăm la El şi să-I mărturisim cu multă credinţă ceea ce am dori.
    Credeţi că am înţeles corect această pildă?
    Doamne ajută!

  7. A intrebat avva Amon al Raitului pe avva Sisoe: cand citesc Sfanta Scriptura, voieste sufletul meu sa alcatuiasca cuvant sa am spre intrebare. I-a zis lui batranul: nu este trebuinta, ci mai vartos din curatenia mintii castiga-ti tie a fi fara de grija si a vorbi. Ce a vrut sa spuna?

    Si inca ceva! Cred ca a trecut un an de cand ma preocupa ce inseamna mintea intreaga a celor curati cu fecioria. Nu stiu unde am auzit aceasta expresie (la Biserica sau am citit pe undeva).

  8. @ o crestina:

    1. Credem ca se refera la citirea intru simplitatea inimii, nu in duh de “desteptaciune”, ca sa ai cu ce sa construiesti discursuri pentru altii sau intrebari prin care sa-ti demonstrezi inteligenta, ci pentru a pune in aplicare cuvantul.

    2. http://www.nistea.com/duhovnici/rafail_noica/sofronie_temeiuri/2_fecioria.htm

  9. Multumesc mult pt explicatii si pt link. Ma gandeam uneori ca fecioria trebuie ca e mai mult decat o simpla lipsa de experienta a relatiilor trupesti. Dar acum sunt mult mai lamurita. E de mare folos acest cuvant.

  10. Pingback: “Harisma discernamantului in calauzirea duhovniceasca ortodoxa”: DUHOVNIC ISCUSIT, POCAINTA, MILA si CANON INTELEPT -
  11. Pingback: PARINTELE STARET IUSTIN MIRON despre “Raiul” si “Casa” tinerilor de la Manastirea Oaşa, despre DRUMUL GASIRII LUI DUMNEZEU, despre NEVOINTA DE A IUBI “IMPUS” si despre CRESTEREA-IMPREUNA: “Rugandu-ne unii pentru
  12. Pingback: HAINA DE NUNTA | Cuvântul Ortodox
  13. Pingback: PACAT, LUPTA SI RIDICARE. “Chipul slavei Tale celei negrăite sunt, deşi port rănile păcatelor”. SCRISORI DE DRAGOSTE… DUMNEZEIASCA, CUVINTE DE TREZIRE SI DE INCURAJARE DE LA UN SFANT AL ZILELOR NOASTRE: “Tu să nu te tulburi de
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Articole recomandate

Rânduială de rugăciune

Articole Recomandate

Carti recomandate