Cred ca ai gresit total adresa… Sau nu cunosti site-ul deloc. Fata de articolele duhovnicesti, cele dedicate problemelor ridicate de cipuri au o proportie foarte mica. Altii, nu noi, au facut din cip cal de bataie si steag de revolutie permanenta. Cu toate acestea, am pus cateodata in prim plan articolele legate de cipuri pentru ca evolutiile din actualitate cereau acest lucru. Asa cum se intampla acum, de pilda, cu proiectul e-Romania ce face parte din aceeasi “familie” a supravegherii electronice tootalitare a populatiei.

Cat priveste poezia surorii Cristina, nu vedem ceva daunator duhovniceste in ea. In orice caz nu din motive de imagine se critica ceva in ortodoxie… care da, este aspra si lucratoare, insa asprimea se aplica intotdeauna tie si nu celuilalt!

Asta daca e sa fim cu adevarat… “cu pace”.

Putin cam neobisnuit in cadrul site-ului acesta care ne obisnuise doar cu cip-uri,666, comploturi si alte asemenea lucruri pe care eu le conside porcarii, legate doar de timpurile astea nasoale.

Stiu ca veti sterge acest comentariu, din teama si frica de alte opinii.

Vreau sa mai spun ca posturi cum sunt cele de @Cristina sunt daunatoare. Sunt dulcege, gen Oastea Domnului sau cantecele protestante. Strica imaginea.

Ortodoxia este aspra si luptatoare.

Paul, cu pace

Ştiţi ,voi, creştini fericiţi,
Ce praznic sărbătoriţi?
Sărbătoriţi Învierea,
Celui ce-a dat mântuirea.

Cel ce a fost chinuit,
Scuipat şi batjocorit,
Cu suliţa-a fost străpuns ,
Cunună de spini i-au pus.

S-a dus să se răstignească ,
Pentru noi, să se jertfească.
El , din multa Sa iubire,
Se duse la pătimire.

Trei zile-n mormânt a stat,
Cel ce nu are păcat,
Să ne-aducă biruinţă
Şi în suflete credinţă.

Mare taină este-n lume ,
Toţi creştini să se-adune
Căci pământul, se înalţă
La ceruri,să prindă viaţă.

Crinul Maicii Sfinte învie,
Să ne-aducă bucurie,
Răsărit-a din mormânt
Cel mai Sfânt pe-acest pămănt.

Fraţilor ,vă bucuraţi
Şi în coruri să cântaţi,
Imnul mântuirii noastre,
Zicând sufletelor voastre:

Hristos a înviat din morţi ,
Ridicându – ne pe toţi,
Din chinul păcatului,
La odihna Raiului.

Dumnezeu sa va binecuvinteze si sa va ocroteasca! Minunat acest pasaj, minunat si miscator. De cate ori il citim retraim emotia Invierii, emotia credintei adevarate. Pe mine cel putin, m-a lasat cu sufletul tremurand, cu ochii inlacrimati dar si cu multa incredere si dragoste si recunostinta pentru cei care, mai inainte de noi, au marturisit credinta adevarata pentru ca si noua, prin pilda lor, sa ne dea putere si incredere de a marturisi la randu-ne minunatul si cutremuratorul miracol al Invierii Domnului nostru.