Ungerea din Betania sau “logica” daruirii impotriva “logicii” eficientei
Postat de admin pe 23 Apr 2008 la 12:50 am | Categorii: Nevoia de discernamant, Parintele Nicolae Steinhardt, Triodul si Postul cel Mare, Tâlcuiri ale textelor scripturistice Print
- Cantarile Sf. Miercuri- Schitul Lacu – Athos
- Anghelos – Tricantarea din Miercurea Mare.mp3
***
- Meditatia parintelui Nicolae Steinhardt la episodul comemorat astazi, petrecut in Betania, dupa Invierea lui Lazar, al ungerii cu mir a Mantuitorului de catre Maria, sora lui Lazar:
“Cel mai tainic pasaj din Evanghelii – mai greu de înţeles decît chiar Luca 16 ori Ioan 17 – mi se pare ungerea din Betania.
Cînd Iuda spune: „ce risipă! e păcat de bani! un vas atît de scump şi s-ar fi putut ajuta atîţia săraci!”, Iuda vorbeşte în numele nostru al tuturor. Toţi judecăm ca el: da, e păcat, atîta risipă de mir şi sunt atîţia săraci!… Vorbeşte logica omenească, migăloasă şi pizmaşă. (Pentru noi înşine nimic n-ar fi prea scump, pentru alţii orice e prea mult. Şi nici pe noi nu îndrăznim să ne răsfăţăm!) Vorbeşte meschinăria îngrijorată de a limita pornirea spre dărnicie ori spre sacrificiu.
Iar răspunsul lui Hristos, niţel brusc: „ia mai dă-i încolo de săraci, că or să tot fie săraci cît va fi lumea şi o să-i tot aveţi, pe cînd pe mine nu, iar femeii acesteia i-a fost milă de mine” – răspunsul acesta e de natură a stîrni cea mai justificată (righteous) indignare a fariseului care mocneşte în fiecare din noi. E nedrept şi scandalos! ne vine a zice, mai grijulii de gospodărire şi chiverniseală decît oricînd.
Aşa să fie: orgoliu din partea miruitului? (Să nu fie!) Ori nepăsare faţă de alţii? (Să nu fie!) Prea bună părere despre sine şi nevoie de alintare? (Să nu fie!) Dispreţ pentru săraci? (Să nu fie!)
Ungerea din Betania e altceva. De fapt e o lecţie – ca tot ce se petrece şi se spune în Evanghelii. Cele rostite pentru noi sunt rostite, să ne fie de învăţătură.
Şi ni se dă o lecţie grea, anevoie de adus la îndeplinire: datoria noastră cînd vedem o suferinţă, un om în pătimire, pe aproapele nostru pe o oarecare cruce, ori în apropiere, în preajma, în perspectiva unei cruci, datoria noastră nu este să ne refugiem în abstracţiuni şi generalizări, în dragostea de omenire şi emiterea dorinţei de a se modifica legile şi sistemele sociale, ci e să-l ajutăm şi să-l mîngîiem şi, pe loc, să-l covîrşim cu bunătatea noastră pe omul acela şi suferinţa aceea anume.
Nimic nu-i prea bun, nimic nu-i de ajuns, nimic nu-i prea scump pentru lovitul, năpăstuitul, suferindul, nenorocitul nostru semen, chip al lui Dumnezeu”.
Interpretând ungerea cu mir ca o jertfă cu bun miros, ca o manifestare de iubire şi ca un simbol al îmbălsămării Sale apropiate, certându-şi ucenicii pentru a fi dat în vileag o minte obtuză, o concepţie meschină a vieţii şi un ataşament avar pentru arginţi, Iisus iarăşi ni se înfăţişează ca un adevărat gentelman. Şi totodată ca un model pentru toţi creştinii care se cade să fie cât mai puţin înrobiţi de bunurile trecătoare ale acestei vieţi şi cât mai convinşi că Hristos e vrednic de orice sacrificiu, că nimic nu-i bun ori prea mult, ori prea costisitor pentru El“.
(in: “Jurnalul fericirii”)
***
- Talcuirea Evangheliei din Miercurea Mare – Sf. Chiril al Alexandriei
- Parintele Rafail Noica: “VOIA MEA PROPRIE ESTE IADUL!” – despre incercarile Mantuitorului de a-l salva pe Iuda si impotriva intelegerii gresite a vanzarii acestuia ca “predestinare”
- Fiecare dintre noi poate fi un Iuda. Cum?!
“(…) Nu dorea, de fapt, să-L trădeze; nu dorea decât bani. Nu s-a păzit pe sine şi nu şi-a răstignit patimile.
Fiecare dintre noi putem fi în aceeaşi situaţie. Trebuie să ne uităm în inimile noastre şi să vedem care dintre patimile noastre îl vor ajuta pe diavol să ne prindă în cârligul său pentru a ne face să-L trădăm pe Hristos. Dacă ne gândim că suntem mai sus decât Iuda – că el a fost un fel de “nebun” şi că noi nu suntem – ne înşelăm amarnic.
Asemeni lui Iuda, fiecare dintre noi avem patimi în inimile noastre. Să le privim. Putem fi prinşi prin iubirea de curăţenie, de corectitudine, de un simţ oarecare al frumuseţii: oricare din micile noastre greşeli de care ne agăţăm poate fi un lucru prin care diavolul ne poate prinde. Fiind prinşi, putem începe să îndreptăţim această stare “logic” – pe premisa patimii noastre. Şi de la acel proces “logic” de gândire putem să-L trădăm pe Hristos, dacă nu ne păzim pe noi înşine şi nu ne dăm seama că suntem plini de patimi, că fiecare dintre noi este un posibil Iuda. Prin urmare, când se iveşte ocazia - când patima începe să lucreze în noi şi începe în mod logic să evolueze de la patimă la trădare – trebuie să ne oprim şi să spunem, “Doamne, ai milă de mine păcătosul!”




VIRGIL MAXIM: “Putini vegheaza si dau alarma, multi se fac ca nu aud"
Virgil Maxim despre binecuvantarea suferintei si lupta neincetata cu ispitele
Virgil Maxim: ganduri despre povara reeducarii – marturisirea pacatelor
IMNURI VII PENTRU CRUCEA PURTATA
Sfantul Nicolae Velimirovici despre cultura europeana ca o cultura a apostaziei
Sfantul Nicolae Velimirovici: CUGETARI DUREROASE ASUPRA CADERII UNUI POPOR ORTODOX
Sf. Serafim de Virita – o pilda despre puterea rugaciunii pentru aproapele
CINE SI DE CE PLANUIESTE STABILIREA UNEI DATE COMUNE A PASTILOR?
CU OCHII TINTA LA IISUS, PRIN MIJLOCUL MORTII
TINE-TE DE DUMNEZEU si LUPTA!
SF.IOAN SCARARUL DESPRE FRICA SI SLAVA DESARTA
SF.IOAN SCARARUL DESPRE MULTA VORBIRE SI NESIMTIRE
SA INVATAM POCAINTA DE LA SFANTUL IOAN SCARARUL
SENSUL CEL MAI ADANC AL VIETII
"ORICINE E INDURERAT SI PLANGE, HRISTOS PLANGE CU EL"
SA NE AMINTIM CA ADEVARATUL CRESTINISM INSEAMNA LUPTA
“Nu trebuie sa asteptam nimic altceva decat sa fim rastigniti!”
SE POATE DRAGOSTE MAI MARE CA ACEASTA?
CE VREMURI TRAIM SI CUM SA LE INFRUNTAM? – Parintele Rafail ne raspunde
Ce sa facem atunci cand ne simtim incercati la maximum?
NU E PACAT CARE SA TINA PIEPT POCAINTEI. PENTRU CE SA INTARZIEM?
“…. NUMAI CU POST SI CU RUGACIUNE”
"STILUL DE VIATA" AL POSTULUI
LITURGHIA DARURILOR MAI INAINTE SFINTITE. SENSURILE SFINTEI IMPARTASANII
APUSUL LIBERTATII pe viu. De ce nu credem, de ce nu vrem sa stim?
DESPRE EPOCA LUI ANTIHRIST, DESPRE ILIE SI ENOH - sinteza invataturii Bisericii
A doua viziune a Staretului Antonie. Tabloul a ceea ce traim
"Va veni vremea cand vom vrea sa mancam si nu ni se va da. De aceea, daca am mancat, sa multumim lui Dumnezeu..."
Nu este deloc bine sa ne despartim de Biserica!
"Domnul nu-i va parasi pe cei credinciosi Lui si-i va hrani in vremea foamei..."
CUM NE VOM MANTUI NOI?
ACUM NU MAI E TIMP DE ZIDIRI, DE CUPOLE SI DE ILUZII...
Sf. Luca al Crimeei: CURAJ, CURAJ, IUBITUL MEU COPIL!
CONSPIRATIA… IMPOTRIVA “TEORIEI” CONSPIRATIEI. Cui ii este frica de istorie si scepticism?
PE FATA SI OFICIAL: Primul presedintele UE este membru al clubului BILDERBERG si declara ca tinta este GUVERNUL MONDIAL







Descarca







[...] zi de lucru primeai un dinar, înseamnã cã 300 de dinari era pretul a 300 de zile de lucru. Asa de mult a costat mirul acela pe care l-a vãrsat femeia peste Domnul Hristos. Nu ni se spune însã cît a costat ceea ce au cumpãrat femeile mironosite ca sã pregãteascã [...]
[...] Maria versus Iuda – logica daruirii vs. logica eficientei [...]
[...] E limpede ca e alt dumnezeu cel invocat sa instaureze Noua Ordine Mondiala. Este acel dumnezeu care Ii poate lua locul Dumnezeului Adevarat, lui Hristos – Omul Dumnezeu. Cuvintele lui Brown sunt cuvinte antihristice pentru ca antihristul este amagitorul, care, precum stim din Scriptura si din Profetii, Il va imita pe Hristos. De aceea discursul lui Brown foloseste cuvinte care sunt aproape evanghelice. Ele sunt doar in aparenta astfel, pe cand inlauntru este toata necuratia, viclenia si ura. Sigur, dumnezeul lui Brown este un dumnezeu socialist. El are unicul rol de a instaura o stapanire mondiala in care puterea politica sa domneasca peste tot si toate. Nu va faceti iluzii, dumnezeul lui Brown nu este moral, etic. Nu are treaba cu cele 10 Porunci si nici cu Fericirile. El se va referi mai ales la suferinta din cauza saraciei. Este “dumnezeul” lui Iuda, cand vanzatorul protesta, justitiar, pentru risipa de mir facuta d… [...]
[...] Maria versus Iuda – logica daruirii vs. logica eficientei [...]