Război întru Cuvânt

- Cuvinte de neuitat culese din Saptamana Patimilor -

• Sfantul Ioan Gura de Aur: Cuvant la Sfânta si Marea Luni:

“Eu sunt prietenul tău, capul tău, sunt fratele tău, soră, mamă, toate, şi nu voiesc alta decât să fii şi tu prietenul Meu. Eu am fost sărac pentru tine, cerşetor pentru tine, am fost răstignit pentru tine, am fost pus în mormânt pentru tine, în cer mă rog Tatălui pentru tine şi am venit pe pământ ca mijlocitor pentru tine la Tatăl. Tu eşti Mie totul, frate împreună moştenitor, prieten, membru. Ce doreşti mai mult? Continuare »

21 Comentarii »

• SFANTUL IGNATIE BRIANCIANINOV DESPRE PASTRAREA TREZVIEI IN LUME

Apărător al Ortodoxiei, învăţător şi făptuitor al rugăciunii şi al pocăinţei; împodobire de Dumnezeu inspirată a arhiereilor, slavă şi laudă a monahilor: cel ce prin scrierile tale ne-ai înduhovnicit pre noi toţi. Flaut duhovnicesc, Ignatie de Dumnezeu înţelepţit, roagă-L pe Cuvântul Hristos Dumnezeu, pe Carele în inima ta L-ai purtat, să ne dăruiască nouă mai înainte de sfârşit pocăinţă.(Troparul Sfântului Ierarh Ignatie)

• Acatistul Sfantului Ignatie Briancianinov (text)

Pe 30 aprilie se praznuieste Sfantul Ierarh rus Ignatie Briancianinov, adevarat profet duhovnicesc al timpurilor noastre, cel numit Noul Gura-de-Aur si unul dintre sfintii recenti pe care multi dintre Parintii contemporani il recomanda ca un reper indispensabil pentru intelegerea si abordarea corecta a vietuirii ortodoxe in aceste zile ale cernerii si ale apostaziei generale, in care multe sminteli si inselari ne trimit spre grabnica pierzare. Daca vrem un stalp sigur si trainic de care sa ne tinem tare in mijlocul furtunilor care ne bantuie astazi, atunci avem nevoie fara doar si poate de Sfantul Ignatie Briancianinov!

Despre starea de moarte a duhului omenesc

- fragment din Predica Sf. Ignatie Briancianinov la Duminica Mironositelor -

(de mentionat ca Sfantul a murit chiar intr-o zi cand Biserica praznuia Duminica Mironositelor, in anul 1867)

“Cine ne va pravali noua piatra de la usa mormantului?” Continuare »

15 Comentarii »

Parintele Rafail Noica, extras din conferinta “Filocalia – intrupare si premise eshatologice”. Alba-Iulia, 2002 (ascultati fragmentul audio):

“Si putem compara perioada noastra cu ultimele zile ale lui Hristos pe pamant. Hristos este Capul Bisericii, Biserica este Trupul lui Hristos. Si asta nu este o alegorie, in duh este o realitate. Si atuncea, Capul – unde mai pui ca Acest Cap, Hristos, a zis ca „Eu sunt Calea, Adevarul si Viata”: deci Eu sunt Calea, daca asta e Calea, asta este Calea si pentru fiecare om, intr-o masura sau alta, intr-un fel sau altul, dar si calea istorica a Bisericii. Si daca acest Cap a trecut prin perioada aia eshatologica, sa zicem, incepand cu Ghetsimani si pana la Golgota, oare nu ceva asemanator va trece si Biserica? Doamne, dar cine va putea rabda acele zile? Credinta trebuie sa ne spuna: Iata Eu, cu ajutorul Tau Doamne, dar… nu ne lasa Doamne, ca eu singur nu voi putea! Si inca un lucru vreau sa va mai arat. Am mai vorbit despre asta, dar poate nu in cuvantari. Amintiti-va de cei doi Apostoli, Luca si Cleopa care mergeau la Emaus. Continuare »

4 Comentarii »

HRISTOS A ÎNVIAT!

Da si altora Lumina! – POEM PASCAL

Imnul Invierii de Valeriu Gafencu

ÎNVIEREA – MAREA PROVOCARE A VIEŢII NOASTRE

Alte resurse:

• Site-ul parintelui Iulian Nistea: Pagina speciala pentru Invierea Domnului

• Credo: pagina dedicata Invierii Domnului

***

• Sf. Nicolae Velimirovici
  • Evanghelia despre biruinta asupra mortii
• Sf. Ioan Maximovici
  • Cuvant de Sfintele Pasti
  • “La inceput a fost cuvantul”

• Pr. Dumitru Staniloae Invierea lui Hristos si invierea noastra in El Continuare »

12 Comentarii »

Ce mai înseamnă, oare, pentru omul mileniului trei tradiţionalul “Hristos a Înviat”? Este oare numai o formulă rituală? Ce legătură poate să aibă Învierea lui Hristos cu noi, cei de astăzi, cu viaţa noastră? “Bun – putem zice – Hristos a înviat, dar cu noi cum rămâne?“. Pe de altă parte, dacă plecăm logic de la credinţa că Iisus Hristos este şi Dumnezeu, n-ar fi nimic mai firesc decât ca El să nu poată fi înghiţit de moarte. Şi atunci, din nou: cu ce mă priveşte pe mine Învierea Lui? Continuare »

9 Comentarii »

In aceasta sfanta zi praznuim ingroparea dumnezeiasca a Mantuitorului nostru Iisus Hristos si pogorarea in iad, prin care neamul nostru, fiind chemat din stricaciune, a fost mutat spre viata vesnica.

Cititi:

• CUM SA NE POGORAM LA IAD IMPREUNA CU HRISTOS?
• Despre Coborarea la iad a lui Iisus Hristos – articol teologic
• SĂ TACĂ TOT TRUPUL OMENESC – parintele Teofil Paraianu
• SUPREMA DECLARATIE DE DRAGOSTE

• Anghelos – Irmos, Sambata Mare, glas 5
• Anghelos – Veniti sa fericim pe Iosif
• Psalmodia – Axion in Sambata Mare – Nu te tangui pentru Mine, Maica
• Psalmodia – Heruvic in Sambata Mare: “Sa taca tot trupul…”

“Sa taca tot trupul omenesc si sa stea cu frica si cu cutremur, si nimic pamantesc intru sine sa nu gandeasca, caci Imparatul imparatilor si Domnul domnilor merge sa se junghie si sa se dea spre mancare credinciosilor“. Continuare »

1 Comentariu »

„Iar din ceasul al şaselea întuneric s-a făcut peste tot pămîntul pînă la ceasul al nouălea. Iar în ceasul al nouălea a strigat Iisus cu glas mare şi a zis: „Eli, Eli, lama sabahtani!”, adică: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai lăsat?” Iar unii din cei ce stăteau acolo, auzind, ziceau: „Pe Ilie strigă Acesta!” Şi îndată alergînd unul din ei şi luînd un burete, l-a umplut cu oţet şi punîndu-l într-o trestie I-a dat să bea” (Matei 27, 45-48)

Parintele Nicolae Steinhardt: “În mai toate celulele, una din încuietoarele predilecte este discutarea cuvintelor rostite de Mîntuitorul pe cruce: Eli, Eli, lama sabahtani? De vreme ce Hristos a putut spune: Dumnezeule de ce m-ai părăsit? înseamnă că a fost om şi el, nu Dumnezeu. Panait Cerna: „ai gemut şi tu cînd fierul te pătrunse.”

Argumentul acesta îl socotesc întru totul neîntemeiat, iar din cuvintele de pe cruce deduc, dimpotrivă, proba absolută a validităţii răstignirii. Continuare »

6 Comentarii »

“Hristos S-a rastignit pentru ca noi sa inviem si noi sa fim nepasatori?!”

(Cuv. Paisie Aghioritul)

• SA NU NE RUSINAM DE HRISTOS! – Meditatie la Sfanta Cruce (1)
• “SA MERGEM SI NOI SA MURIM CU EL!” – Meditatie la Sfanta Cruce (2)
• SA RABDAM PANA LA SFARSIT! – Meditatie la Sfanta Cruce (3)
• Sa scriem în mintea noastră patimile lui Hristos!
• Nebunia omului si tacerea lui Dumnezeu Continuare »

5 Comentarii »

Parintele Sofronie Saharov despre rugaciunea Mantuitorului din Ghetsimani din noaptea “cea mai tragica din istorie“:

“Rugaciunea lui Hristos din Gradina Ghetsimani e cea mai nobila dintre toate rugaciunile prin taria si puterea ei de a ispasi pentru pacatele lumii. Adusa Dumnezeului Vesnic, Care este Tatal, in duhul dragostei dumnezeiesti, ea continua sa straluceasca cu o lumina ce nu poate fi stinsa, atragand pe veci sufletele ce s-au asemanat cu Dumnezeu.

Hristos a inclus intregul neam omenesc in aceasta rugaciune, de la Adam cel dintai pana la cel din urma om ce se va naste din femeie. Ne lipseste cunoasterea existentiala a unei atare iubiri si, astfel, sensul este permanent ascuns pentru noi. Biruitoare in vesnicie, dragostea lui Hristos implica in planul pamantesc o suferinta extrema. Nimeni nu a cunoscut vreodata o asemenea suferinta ca cea indurata de Hristos. El S-a pogorat pana la iad, in cel mai chinuitor iad dintre toate, in iadul iubirii. Acesta e un taram al existentei ce poate fi sesizat numai prin dragoste duhovniceasca – patrunderea noastra in aceasta taina atarna de masura iubirii ce ne-a fost dat sa o cunoastem de Sus. E vital sa fi experiat, fie si numai o data, focul ceresc pe care Hristos l-a adus cu El; sa cunoastem cu intreaga noastra fiinta ce inseamna a fi, chiar si numai in mica masura, asemenea lui Hristos. Continuare »

13 Comentarii »

“Zilele trecute, în timp ce beam ceai, verisoara mea, femeie în toata firea, a început a plînge, zicînd ca vrea sa-mi puna o întrebare pe care nu a mai pus-o nimanui. În sfîrsit, dupa ce s-a scuzat de multe ori: „ca este o hula”, „ca îi este rusine ca are astfel de gînduri” si-a luat inima în dinti si a vorbit. „De ce – zice ea plîngînd -, Iisus s-a speriat în gradina? El era de la Dumnezeu, El stia toate – stia ca va muri, ca va învia, stia ca prin jertfa Lui El va aduce atîta bine omenirii! De ce, dar, s-a temut? Orice om, daca ar sti dinainte ca el va învia, ar accepta cu bucurie sa moara pentru semenii sai. De ce tocmai El s-a temut?” Continuare »

4 Comentarii »