fourth-ecumenical-council.jpg

Problema “dispensei” date preotilor de catre Sfantul Sinod de a candida la alegerile locale din acest an a declansat un nou scandal mediatic, aflat deocamdata abia in prima sa faza, Biserica fiind atacata, uneori exagerat, partial insa chiar indreptatit, pentru ca s-a dezis de propriile sale hotarari salutare mai vechi si a decis, pe un temei absolut neverosimil, acceptarea implicarii preotilor sai in politica si administratia locala. Intre timp, IPS Bartolomeu Anania, s-a delimitat discret, incercand sa reduca pe cat se poate efectele foarte nocive ale acestei decizii, “amendand-o” prin statuarea unor recomandari, reguli si conditii drastice pentru preotii din epahia pe care o pastoreste. Patriarhia, prin asa-zisul ei Birou de Presa (i-am spune mai degraba Birou de Propaganda si Intoxicare, care constituie, impreuna cu “primul ziar crestin” – deci nu crestin-ortodox – “forta mediatica de reactie rapida” a actualui Patriarh) specializat deja in “comunicate” polemice si agresive date in nestire, si cand trebuie si cand nu trebuie… a tinut din nou sa iasa la inaintare cu o replica ironica, data mai putin ziaristilor, cat, tacit, tocmai … Mitropolitului Bartolomeu. De altfel, observam ca Mitropolitul Clujului este, mai nou, principalul destinatar, explicit sau (mai ales) indirect, al comunicatelor oficiale emise de amintitul Birou subordonat direct Patriarhului Daniel.

Prin astfel de tertipuri, Biroul de Presa, din pacate, compromite Patriarhia si o implica intr-o serie intreaga de razboaie mediatice inutile si inveninate, care numai prestigiu nu-i aduc… E tot mai greu de inteles cum de o masinarie de… management si marketing atat de “performanta” si de “updatata” ca cea mutata acum pe Dealul Patriarhiei nu poate sa ia act de faptul ca astazi oamenii sunt mult mai bine informati si mai greu de inselat prin manevre ieftine si prin justificari iezuite pe care nimeni nu le mai inghite. Cu cat te scuzi si te aperi mai mult si mai nervos (si mai incerci sa si arunci altora “pisica”) cu atat te acuzi mai mult, cu atat dai mai lesne de banuit... Mai ales cand chiar nu te straduiesti sa si acoperi prin ceva fapte reale, prin transparenta si onestitate torentul de vorbe cu care improsti lumea. Agitatia si agresivitatea care se citesc printre randurile acestor torente de reactii precipitate oglindesc sau tradeaza, din pacate, mult prea usor, cate ceva din personalitatea si stilul de lucru al unor persoane care nu suporta nici cea mai mica critica sau observatie facuta cu buna intentie si spre indreptare, cedand tentatiei de a da replica oricui si a nu ramane “datoare” nimanui (a se vedea si aici)… Jalnica si smintitoare politica de “imagine”, care se adauga altor abuzuri comunistoide despre care am mai scris!

In plus, pentru tema particulara aflata acum in discutie, astfel de atitudini par a confirma ipoteza ca tema implicarii preotilor in politica nu ar fi fost altceva decat o miscare nefericita, care ascunde interese politico-financiare impure si care nesocoteste grav pentru aceasta canoanele Bisericii. Avand in vedere toate aceste consideratii, redam mai jos un articol semnat de Marcel Radut Seliste pe propriul sau blog pentru a avea o vedere cat mai adecvata asupra propunerii de implicare a preotilor in viata politica, fie ea si la nivel local:

image-2008-03-13-2572639-41-daniel-ips-bartolomeu.jpg

“Membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române au hotărât să îngăduie participarea preoţilor la viaţa politică a cetăţii. Preoţii vor avea dreptul de a candida ca independenţi pentru posturile de consilieri locali, dacă vor primi binecuvântarea ierarhului locului de care aparţin. Nu este permisă implicarea în alegeri din partea vreunui partid, iar motivaţia hotărârii Sfântului Sinod este aceea că preoţii vor putea să fie la curent cu problemele sociale ale comunităţii, dacă vor fi aleşi în cadrul consiliilor locale.

Politicienii români au primit cu bucurie această decizie. Partidul Democrat-Liberal se consideră un partid popular şi apropiat de creştin-democraţie. Schimbul de decoraţii dintre Părintele Patriarh şi Preşedintele Băsescu a fost semnificativ pentru buna relaţie dintre democraţi-liberali şi ierarhia Bisericii. Partidul Social Democrat a căutat constant să se apropie de ierarhia bisericească. În timpul guvenărilor PDSR / PSD, ierarhia bisericească a beneficiat de numeroase gesturi de bunăvoinţă din partea autorităţilor statului precum introducerea Religie în şcoala publică, retrocedarea unor proprietăţi aparţinând Bisericii, salarizarea clerului etc. Bineînţeles că PSD şi-a cerut plata şi a folosit din plin în timpul campaniilor electorale prietenia dintre liderii săi şi unii ierarhi ai Bisericii. Şi alte partide privesc cu simpatie la decizia Sfântului Sinod de a permite implicarea preoţilor în politică. Partidul Conservator se doreşte a fi un apărător al tradiţiilor româneşti populare şi religioase, Partidul România Mare face mereu apel la poruncile creştine în cadrul discursului său naţionalist. Nu în ultimul rând, Partidul Naţional Liberal caută să fie binevoitor ierarhiei bisericeşti şi speră să obţină ceva procente electorale în contul colaborării cu Biserica. Aşa ne vorbeşte presa acestor zile despre reacţia politicienilor…

Biserica este un organism viu, iar partea lumească a Bisericii este chemată a se adapta condiţiilor istorice în care îi este rânduit să trăiască. Însă, chiar şi această relativizare a părţii lumeşti a Bisericii noastre este guvernată de percepte neschimbabile, dăruite de oameni şi mai ales de Sfinţi care au fost inspiraţi în lucrarea lor de Duhul Sfânt. Să ne reamintim ce spun Canoanele Bisericii despre implicarea preoţilor în politică:

  • Canonul Apostolic 6: Episcopul sau preotul sau diaconul purtări de grijă lumeşti să nu ia asupra-şi, iar de nu ascultă, să se caterisească.

  • Canonul Apostolic 81: Am zis că nu trebuie episcopul sau preotul să se amestece în administraţia publică, ci să se îndeletnicească cu treburile Bisericii. Deci ori să se înduplece a nu face aceasta, ori să fie caterisit.

  • Canonul 10 al Sinodului VII Ecumenic: nu se îngăduie stabilirea unor preoţi (în Constantinopole) pentru a servi bogaţilor sau pentru a îndeplini funcţii publice.

Credinţa mea, discuţiile mele cu duhovnicul, toate cele pe care le-am învăţat la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Craiova şi mai presus de orice, dialogul purtat cu Dumnezeu în rugăciunea ortodoxă îmi mărturisesc faptul că aceste Canoane sunt valabile şi astăzi. Aşa că îmi fac şi eu datoria şi mărturisesc la rându-mi…”.

(Blogul Vallahia Nova: Uităm Canoanele Bisericii…)

4743.jpg

De citit si urmatoarele articole: