sf_elefterie.jpg Poate ca nu intamplator, desi nu am cautat o astfel de potrivire, seria articolelor avand ca tema reeducarea s-a incheiat chiar inaintea praznicului Sf. Ierarh Elefterie si a duminicii in care se citeste Pilda celor poftiti la cina. Greu de crezut ca puteam gasi o urmare mai potrivita decat prin sarbatoarea acestui mucenic al carui nume inseamna „libertate” si care, tanar, precum erau cei care au umplut inchisorile comuniste, a trecut prin cele mai groaznice cazne sfintindu-se si fara a suferi vreun rau. Inchinat lui Dumnezeu de la o varsta frageda de catre maica sa, Sf. Antia, care fusese adusa la Hristos de catre Ap. Pavel, Elefterie este asezat diacon la cinsprezece ani, peste inca trei ani paseste pe treapta preotiei, iar la numai douazeci de ani este hirotonit episcop al Iliricului. Precum in cuvantul Ap. Pavel catre Timotei, credinta si curatia tineretii inchinate lui Hristos nu au devenit prilej de dispret, ci au intors pana si inimile unor prigonitori prin purtarea si vorbele Ierarhului Elefterie.

„Eu ma lipesc de Domnul meu si sunt unit pururea cu El si Stapanului meu Hristos ii slujesc. Iar cinstirile şi darurile tale pe care mi le fagaduiesti, cum si muncile şi caznele cele infricosate si cumplite cu care ne ingrozeşti, le socotesc ca pe niste jucarii si sageti de copii; caci eu m-am lepădat de lume si m-am rastignit, ca invatatorul meu Pavel si moartea pentru Hristos o socotesc desfatare, slava si veselie“, ii raspundea imparatului care il ameninta.

Precum martirul de acum aproape doua milenii, suntem si noi chemati sa dam raspuns in termenii unui „totalitarism” duhovnicesc aplicat noua insine (si numai noua): fie o sa-L lasam pe Dumnezeu sa patrunda in toate aspectele vietii noastre sufletesti, fie ne vom inchina toata inima stapanitorului lumii acesteia. Nu putem sluji la doi domni si orice compromis, cat de mic, cu cel rau ne scoate din Imparatie – aceasta invatatura simpla ii uneste pe toti mucenicii, cei din vechime si pana in zilele noastre. Libertatea este parte a chipului lui Dumnezeu in om, si nimeni nu o poate distruge. In final, toate caznele la care suntem supusi, uneori pana la ruperea sufletului nostru si cadere, nu sunt ingaduite decat pentru ca Dumnezeu, in bunatatea sa, sa ne dea o sansa mai mare de a-L lasa sa invinga in batalia pentru toata inima noastra. Libertatea intru Hristos nu se poate realiza fara a ne debarasa de balastul intreg al intelepciunii lumesti, utilizat pentru a ne descurca prin meandrele inconsecventei noastre sufletesti. „Totalitarismul” duhovnicesc prin care ne lasam cu totul in voia Lui este calea catre libertatea duhovniceasca desavarsita.

Sf. Ierarh Elefterie sa le fie calauza in lucrarea apropierii de Hristos tuturor tinerilor, care, in libertatea specifica varstei lor, lipsita de invechirea in rau, de experientele lumesti pagubitoare si de intepaturile zilnice ale spinilor grijilor, prinde viata cu usurinta si putere.

1215eletherioswmothranthia.jpg

4 Comentarii »