Război întru Cuvânt

Cu ingaduinta editorilor, carora le adresam multumiri si pe aceasta cale, va mai putem prezenta, numai spre “degustare” duhovniceasca, inca niste mici fragmente din cartea-eveniment “Viata parintelui Gheorghe Calciu” (Editura Christiana, 2007), in aceste zile de pomenire a marelui nostru Parinte. Va asiguram ca ceea ce gasiti la noi pe site sunt efectiv numai niste firimituri fata de ceea ce veti gasi in carte, care are mai mult de 350 de pagini, cu tot cu fotografii inedite si reprezinta nu doar o realizare editoriala de exceptie, dar si o comoara inestimabila de invatatura si de viata duhovniceasca. La fiecare pas esti fascinat, uluit, zdrobit la inima, ingenuncheat, iar densitatea de pilde vii, de experiente si trairi exceptionale, de idei importante si profunde si de exprimari incredibil de curajoase (pentru cei care ne-am obisnuit pana la satietate cu “eufemistica” duhovniceasca) la care suntem facuti partasi te copleseste si nu-ti da voie nici sa lasi cartea din mana si nici sa-ti opresti lacrimile sa curga… Acum va invitam sa cititi parerile parintelui Calciu despre ecumenism, din interviul luat de parintele Moise Iorgovan de la Oasa:

Ecumenismul – o ispita foarte mare

- Legat de compromisuri in Biserica, astazi se vehiculeaza foarte mult ideea ca ecumenismul este o necesitate in spatiul eclezial. Ce credeti?

- Daca noi ne supunem diavolului, asta inseamna ca este o necesitate?! Nu e o necesitate, ci un pacat, o ispita foarte mare, o erezie. Cred ca Biserica Ortodoxa ar trebui sa-si vada de propria ei activitate, sa nu se intereseze de ecumenism si de celelalte. Sa traiasca in Hristos, asa cum a trait si pana acum.

- In ce consta forta Ortodoxiei?

- Forta Ortodoxiei consta in faptul ca nu a schimbat nimic din canoanele fixate pana la despartirea de catolici, pe cand forta catolicismului consta in numar si in organizare. Forta catolicismului se macina astazi, forta Ortodoxiei ramane. Daca Ortodoxia cade, cade prin pacatele oamenilor din interiorul ei, nu prin altceva. Fiindca Ortodoxia in sine este imbatabila.

- Deci ne macinam din interior…

- Da. Problema e ca noi ne-am corupt singuri, nu celalalt. Chiar si acum, in Comunitatea Europeana, fiecare Biserica si-ar putea pastra pe deplin identitatea, fara compromisuri sau stricarea doctrinei religioase, daca ar avea constiinta ca trebuie sa pastreze aceasta identitate.

- Aici e de lucrat la mentalitate…

- Pai, asta e problema. Daca noi ne pierdem atasamentul fata de traditia ortodoxa si ne diluam in aceasta masa a ecumenismului, absurda si criminala, sau daca nu e criminala, macar anticrestina, atunci sigur ca ne pierdem. E o nenorocire! Si unii fac lucrul acesta… Oare chiar nu inteleg ei pericolul? Sau sunt cumparati? Nu stiu, nu pricep…

– Care este relatia dintre ierarhie si manastiri?

- In general manastirile asculta de ierarh. Dar pana la erezie. Din cauza asta ierarhia, in special in unele zone, e suparata pe monahi. Ii persecuta, spune tot felul de lucruri despre ei, de exemplu ca ar fi sub rusi, tot felul de minciuni care slujesc actiunilor lor ecumeniste…

- Daca l-ati intalni pe Patriarhul Romaniei, Teoctist, ce i-ati spune?

- L-am intalnit de multe ori. Si tot ce am gandit i-am spus. Si am fost surprins ca e asa deschis sa ma asculte, sa-mi spuna multe lucruri, sa nu se supere. Are un echilibru! Eu sunt putin ingrijorat cand Patriarhul va muri, sunt tulburat. Pentru ca el tine o balanta acolo.

- Cum vedeti starea actuala din Biserica noastra?

- Ca in istorioara aceea pe care ne-o spunea mama, cu legiunea de draci adunati la casa vaduvei cu sapte copii care se ruga. Asa si acum, in jurul Bisericii alearga legiune de draci. Zic de orice Biserica Ortodoxa din lume, nu numai de a noastra: milioane de draci alearga in jurul ei. Tulburari au fost in toate timpurile, dar acum sunt si mai multe. Sunt si destui preoti neascultatori, si multi calugari ratacitori, care nu ar trebui sa plece asa, oricum. In Occident vin o multime de calugari. Ce cauta acolo?! Ei trebuie sa stea in manastire. Daca nu le place manastirea lor, ca este ecumenista sau altceva, sa-si aleaga alta manastire, ca pot s-o faca. Adica trebuie sa ne impunem noi singuri o disciplina prin care sa respectam autoritatea Bisericii, pana acolo unde e demn si de Hristos sa o respecti. Dar stai in fata satanei! Stai ca un stalp neclintit! Sa stie ca se ciocneste de un monah, de un preot, de un ierarh si va fi infrant!“.

(din “Viata parintelui Gheorghe Calciu dupa marturiile sale si ale altora“, Editura Christiana, Bucuresti, 2007, p.131/132)

8 Comentarii »