200px-constantin_brancoveanu_mare.jpg

 Am considerat necesar a face mai cunoscut (mai mult decat prin semnalarea intr-un link) un articol foarte interesant semnat de cunoscutul publicist ortodox Razvan Codrescu si aparut mai intai in suplimentul Aldine al cotidianului Romania Libera de sambata, 6 octombrie, iar apoi pe blogul personal al autorului. Problema pe care o ridica este de mare actualitate si ne bucuram sa putem auzi si dupa moartea marelui “marturisitor prigonit” - l-am numit pe pr. Calciu - voci crestine echilibrate si credibile care sa poata reactiona la tupeul tot mai mare, aproape nelimitat si lipsit de scrupule cu care aceasta organizatie ANTICRESTINA incearca sa se infiltreze in sanul Bisericii Ortodoxe Romane, facand valuri si cautand sa amageasca sufletele slabe in credinta. Cu riscul inerent de a ni se pune si noua alte si alte stigmate si etichete (“conspirationisti”, “extremisti”, “legionari”, etc.), dar fara a face din masonerie o obsesie sau o manie care sa inlocuiasca preocuparea noastra principala pentru pocainta, pentru cautarea Duhului Sfant si pentru descoperirea comorilor ortodoxiei (precum am mai aratat ca trebuie facut), vom continua cu fiecare prilej sa punem lumina Adevarului peste acest dusman perfid si puternic al Ortodoxiei si al lui Hristos, cel despre care se stie ca nu urmareste altceva decat, in final, inscaunarea Antihristului peste lume si peste Biserica. 

Nu reproducem aici decat prima parte a articolului, pentru a putea citi continuarea, asa cum este firesc, in locurile sale originale de aparitie:

codrescu.jpg

“Amestecul de ritualuri ortodoxe si masonice de la inmormantarea larg mediatizata a regretatului actor Florian Pittis a dovedit inca o data ca in cadrele democratice ale secolului XXI Biserica si Masoneria nu mai manifesta reticentele reciproce de pana mai ieri, ci sunt dispuse mai degraba la co-existenta “pasnica” si con-lucrare “civilizata“. Altminteri cum sa-ti explici faptul ca in Adunarea Nationala Bisericeasca se afla masoni notorii, ca d-nii Sorin Frunzaverde si Constantin Balaceanu-Stolnici, ca Mitropolitul Moldovei, ales intre timp Patriarh, ii multumeste in scris, mai mult decat protocolar, liderului mason Eugen Ovidiu Chirovici pentru com-patimirea cu Biserica Ortodoxa indoliata, sau ca un preot ortodox sfinteste in Templul Masonic din Bucuresti o troita cu simboluri heterodoxe?

In aceste conditii, condamnarea Masoneriei de catre Sf. Sinod al B.O.R. din 11 martie 1937 (ramasa inertial in vigoare pana astazi), pe baza amplului raport intocmit atunci de Mitropolitul Nicolae Balan (1882-1955), devine simpla istorie (as zice “retrograda“, dar ma tem de pleonasm). E limpede ca Biserica tinde “sa se innoiasca” (nu asta i se cere de 17 ani incoace?), iar Masoneria, la randul ei, e limpede ca s-a si innoit deja, caci in locul vechiului si teribilului “secret masonic“, candva principiul ei fundamental, o vedem declamandu-si transparenta pe micile ecrane, iar redutabila ei unitate traditionala a lasat locul in ultimii ani mai multor “ascultari” divergente (in Romania sunt 9!), mergandu-se pana la nuante… prepozitionale (bunaoara, d-l Danacu e Marele Maestru al Marii Loje Nationale a Romaniei, iar d-l Chirovici e Marele Maestru al Lojii Nationale din Romania).

Totul se configureaza altfel in aceasta epoca pe care unii o numesc “postmoderna“, iar altii o considera chiar “postcrestina“, si nu e de mirare ca “mentalitatile” raman uneori in urma unor “evolutii” atat de rapide si de radicale.

Dar, oricat am incerca sa ne eliberam de “mentalitatea retrograda“, si oricata disponibilitate la toleranta si intelegere reciproca ar manifesta mai nou Biserica si Masoneria (in vadita consonanta cu imperativele ideologice ale momentului), exista totusi niste limite ale bunului simt care nu pot fi incalcate fara a cadea in ridicol. Sa luam un caz concret, care cred ca merita o discutie de principiu.

Pro domo

Brancoveanu, primul mason roman?” – iata titlul cel mai socant al Evenimentului zilei de duminica 9 septembrie 2007. Autorul scurtului articol (d-l Florian Bichir) rezuma de fapt expunerea Marelui Maestru al Marii Loje Nationale a Romaniei, d-l Viorel Danacu, dar, in afara de semnul de intrebare din titlu, nu formuleaza vreo rezerva critica – nici fata de tupeul unei asemenea revendicari, nici fata de evidentul ei anacronism. Am sperat ca autorul articolului (care mi-e amic de pe vremea cand era mai cumpanit) va reveni cumva, cu unele observatii sau precizari de rigoare, dar a trecut luna si nu s-a intamplat asa… Sa vedem mai indeaproape despre ce este vorba…

(continuarea articolului – pe blogul domnului Razvan Codrescu sau in suplimentul Aldine al ziarului Romania Libera)

s_steps.jpg

  • Recomandari pe aceeasi tema sau pe teme inrudite:

Sfintii Martiri Brancoveni: “Vreau sa mor crestin. Loveste!”

Pr. Gheorghe Calciu, Parintele nostru marturisitor: MASONERIA SI ORGANIZATIILE INTERNATIONALE

Pr. Gheorghe Calciu despre masonerie

MASONII AU ACAPARAT CONDUCEREA ROMANIEI

SITE ORTODOX DEDICAT (COMBATERII) MASONERIEI