PARINTELE ARSENIE MUSCALU: De ce avem nevoie pentru a trai duhovniceste?

27-09-2007 Sublinieri

Va prezentam acum o prima parte dintre raspunsurile deosebit de importante pentru viata duhovniceasca date de Parintele Protosinghel Arsenie Muscalu la intrebarile care i s-au pus la conferinta sustinuta in cadrul “Serilor filocalice” organizate de ASCOR Bucuresti in noiembrie 2003, sub titlul “Viata in Biserica”. Partea de monolog a conferintei, extrem de interesanta si de densa, o puteti (re)citi, in doua parti aici (partea I) si aici (partea a II-a), iar intreaga conferinta poate fi descarcata si audiata de aici.

– Cum li se poate arata tinerilor viata adevarata, cum putem noi insine sa intelegem si sa aratam si altora ca viata adevarata este viata in Hristos, ca placerile lumii acesteia sunt inselatoare si trecatoare?

– Cel care se aprinde de focul dragostei lui Hristos, dogoreste si incalzeste pe toti cei din jurul lui. Daca suntem reci ca gheata, ca sloiul de gheata, daca noi nu avem inlauntrul inimii noastre caldura Harului dumnezeiesc n-o sa reusim sa incalzim niciodata pe nimeni! Deci trebuie sa ne preocupam sa-l agonisim [harul Duhului Sfant].

foc.jpg

As vrea totusi sa spun – pana vor mai veni intrebari – ca ceea ce v-am citit de la Episcopul Nicolae Velimirovici despre crizasi am facut asta cu trimitere la criza vietii bisericesti – v-am citit-o cu un anume gand: in ce fel, in spiritual celor zise de Episcopul Nicolae, intelegem criza vietii bisericesti ca ‘judecata a lui Dumnezeu’? In ce fel se manifesta aici judecata lui Dumnezeu cu privire mai ales la viata tinerilor in Biserica si la apropierea lor de Biserica? Faptul ca viata bisericeasca este asa cum este, fara vlaga, fara aceasta ardere a duhului, multi le reproseaza tinerilor ca sunt molatici, ca nu au ravna fierbinte pentru cele duhovnicesti; starea aceasta pe care o cunoasteti cu totii, inmultirea smintelilor, a motivelor de sminteala chiar in sanul vietii bisericesti, starea aceasta, in ce fel manifesta ea o ‘judecata a lui Dumnezeu‘?

Iata cum o manifesta, cu privire la tineri, mai ales: noi primim botezul in copilarie; nu o facem constient, primim botezul in temeiul credintei nasilor nostri si a parintilor care ne aduc la botez. Harul se salasluieste in inima celui nou botezat. El este intarit prin darul Sfantului Duh prin Taina Mirungerii, se uneste cu Hristos in Taina Sfintei Impartasanii. Este o datorie cutremuratoare, infricosator de mare pentru parinti si pentru nasi, aceea de a conlucra cu Harul ce s-a sadit in inima copilului si de a face in asa fel incat copilul, crescand, sa-si insuseasca el in chip liber si constient ceea ce el descopera inlauntrul lui pe masura ce creste. Odata ce stiti bine cum cresc tinerii astazi, in cate case numite crestine se mai gaseste astazi o atmosfera duhovniceasca? Foarte putine… Cati parinti mai fac in mod constient lucrul acesta? Cati parinti conlucreaza in mod constient cu Harul din inima copilului in asa fel incat sa-l ajute pe copil ca el, crescand si ajungand la varsta adolescentei, sa-si poata insusi in chip constient ceea ce se afla deja inlauntrul lui? Foarte putini… Si de aceea copiii ajung la varsta adolescentei fara sa aiba nici un fel de constiinta de sine, nici un fel de constiinta a vietii crestine, a vietii noi care s-a sadit in ei. De multe ori se intampla asta. Si atunci, si cu ei Dumnezeu lucreaza cumva din afara, tot prin Harul trezitor. Harul primit la botez sta in inima omului, sta in inima copilului, in inima tanarului, dar asa ca un carbune aprins sub cenusa, care mai palpaie inca sub cenusa. Harul sufla din afara sa imprastie aceasta cenusa si sa reaprinda Harul in inima, inlauntrul inimii.

Deci este o judecata a lui Dumnezeu pentru ca parintii au ceea ce au crescut. Adica tinerii de azi, sa zic asa, sunt roada apostaziei parintilor. E adevarat ca, desi au acest handicap, faptul ca marea majoritate nu au crescut din cea mai frageda pruncie intr-o legatura vie cu Harul, Dumnezeu nu ii nedreptateste. Cui i s-a dat mult, mult i se va cere; cui i s-a dat mai putin, mai putin i se va cere. Dumnezeu ii iubeste si Dumnezeu va avea grija de ei. Insa vor avea tot timpul, toata viata poate, vor avea de luptat cu neajunsurile rezultate din felul in care au crescut.

foc.jpg

Parinte, sunt multi oameni astazi care afirma ca sunt credinciosi, dar spun ca au credinta lor, ca nu este nevoie sa mearga la Biserica, se pot ruga si acasa. Ce le putem raspunde? Ce le putem spune?

Le putem spune ca daca credinta lor poate sa-i mantuiasca, sa se multumeasca cu credinta lor. Noi credem ca ne mantuieste credinta lui Dumnezeu, nu credinta noastra. Asa, isi face fiecare biserica lui, credinta lui, si daca el se multumeste cu ele, daca acolo simte el ca viaza, ca se mantuieste, foarte bine. Dar noi ne straduim sa traim in credinta lui Dumnezeu. Religia noastra este revelata, nu e de origine omeneasca. Oamenii pot sa aiba credinta lor, e adevarat, dar asta nu spune nimic. Asta nu spune nimic. Credinta lor nu poate sa-i mantuiasca. Sfantul Apostol Iacov stiti bine ca o spune: “Arata-mi credinta ta fara fapte..” Zic oamenii: “Am credinta in inima, n-am nevoie sa ma duc la Biserica, sa ma spovedesc.“. “Am credinta in inima…“Arata-mi credinta ta fara fapte, iar eu iti voi arata din faptele mele credinta mea”. Deci noi trebuie sa traim credinta asa cum ne-a fost descoperita, nu asa cum o formulam noi. Nu trebuie sa avem credinta noastra, ci credinta Bisericii, credinta lui Dumnezeu. Credinta Bisericii este credinta lui Dumnezeu.

foc.jpg

– Putem trai o viata duhovniceasca fara indrumator duhovnicesc, fara duhovnic? Cum il putem gasi daca nu il avem?

– Nu putem sa traim o viata in Biserica fara un indrumator duhovnicesc. Ati vazut, primii crestini “staruiau“, zice Scriptura, “in invatatura Apostolilor“. Este primul lucru. Cum putem sa-l gasim? Eu cred ca nu este nimeni care sa-si doreasca cu adevarat si sa nu gaseasca. Dragostea lui Dumnezeu este atat de mare pentru om incat abia face omul un pas si Domnul face o mie in intampinarea lui. Este fagaduinta; Domnul a zis: “Cautati si veti afla!“. Asta este spus ca o fagaduinta: cautati si veti afla. Este fagaduinta lui Dumnezeu. Deci trebuie doar sa caute sincer si sa se roage cel care doreste si sigur va gasi.

foc.jpg

– Ne puteti spune care sunt cele mai importante ispite pe care le are un tanar care vrea sa vina la Hristos?

– Nu stiu daca cele pe care le voi spune sunt cele mai importante ispite… Sfantul Teofan Zavoratul spune ca adolescentei ii sunt proprii dorinta de a face impresie si setea dupa cunostinte – de a aduna cunostinte – si setea de sociabilitate, de comunicare. Pe aceste porniri care se intemeiaza pe ceva al firii se pot grefa multe dintre ispitele tinerilor. Dorinta de a face impresie si de a aduna cunostinte, pentru un tanar care se apropie de Hristos, poate sa se transforme intr-o ravna fireasca, as zice. Sfantul Apostol Pavel in Epistola catre evrei, in Epistola catre romani, vorbeste despre evrei si zice:

Dorinta mea si rugaciunea mea inaintea lui Dumnezeu pentru poporul meu este spre mantuire, caci le marturisesc ca au ravna pentru Dumnezeu, dar nu au cunostinta, dar nu intru cunostinta. Pentru ca voind sa-si statorniceasca dreptatea lor, dreptatii lui Dumnezeu nu s-au supus“.

Tinerii pot sa confunde un entuziasm care este propriu tineretii cu ravna duhovniceasca si lasandu-se purtati de acest entuziasm, pot sa fie dusi in multe amagiri si rataciri. Parintele Roman Braga povesteste ca atunci cand era tanar – era, cred, putin dupa cel de-al doilea razboi mondial, o perioada tulbure, o perioada incerta – simteau ei ca viata universitara ar avea nevoie de o improspatare in sens crestin si-si doreau sa organizeze ceva in sensul acesta. Si cu planul asociatiei, s-au dus la parintele Sandu Tudor, la manastirea Antim, si parintele a fost foarte dur cu ei, foarte aspru cu ei si le-a spus:

Mai, voi in afara de entuziasm, mai aveti ceva? Ravna aveti, entuziasm aveti, dar in afara de asta mai aveti ceva?“.

Entuziasmul este propriu tineretii, dar nu este de ajuns. Daca tinerii nu au si ascultare, ascultare cu discernamant, si se lasa purtati de acest entuziasm pot sa alunece in foarte multe amagiri.

As zice ca pentru vremea de acum ispitele mari vin din aceasta lipsa de formare duhovniceasca. Tinerii nu au crescut de mici, de copii, nu au crescut intr-o atmosfera a duhului, nu a fost in familial lor o atmosfera imbibata de mireasma duhovniceasca. De aceea pot fi foarte usor dezorientati. Si o manifestare a ravnei firesti, adica a entuziasmului – si mai este si o alta inclinatie specifica tineretii, este o inclinatie spre visare si spre a absolutiza anumite lucruri – deci o ispita care decurge din acestea as zice ca este si aceea pe care eu am socotit s-o ilustrez mereu prin cuvintele Psalmistului. El zice: Unii se lauda cu caii lor, altii cu carutele lor” – si eu am adaugat- “si altii cu duhovnicii lor“. Si in felul acesta apar biserici si bisericute si se intampla cum li s-a intamplat si corintenilor, pe care ii certa Sfantul Apostol Pavel si zicea ca intre ei sunt dezbinari pentu ca ziceau Eu sunt al lui Apolo“, “Eu sunt al lui Chefa“, “Eu sunt al lui Pavel“, “Iar eu sunt al lui Hristos“. Si Apostolul ii cearta si le spune : Oare S-a impartit Hristos sau ati fost botezati in numele lui Pavel sau s-a rastignit Pavel pentru voi?. Si le marturiseste ca acesta este un cuget trupesc, un cuget omenesc, adica le arata ca firea ii biruieste si-i pacaleste cu ale ei – si iata chiar ce le spune:

Nimeni sa nu se laude cu oamenii, caci toate sunt ale voastre, fie Pavel, fie Apolo, fie Chefa, fie lumea, fie viata, fie moartea, fie cele de fata, fie cele viitoare. Toate sunt ale voastre, iar voi sunteti ai lui Hristos, iar Hristos al lui Dumnezeu“.

O alta ispita pentru tinerii care se apropie de Hristos astazi este duhul lumesc, un duh pustiitor care a patruns peste tot si cu care ei au iarasi foarte, foarte mult de luptat. Dar despre lucrul acesta indemn pe fiecare sa indemne la spovedanie si duhovnicii, daca se vor ruga inainte ca Domnul sa dea duhovnicilor cuvant de mantuire, duhovnicii vor spune fiecaruia ce are de facut.

foc.jpg

– Parinte, cum ne putem feri de ravna si de evlavia neautentice, de pietism?

– Intotdeauna – de aceea m-am si gandit sa leg cuvantul meu de ceea ce s-a petrecut dintru inceput in Biserica primara, ca si prin asta sa dobandim, sa zic asa, un criteriu de apreciere, un semn de orientare – trebuie sa ne verificam prin roade. Pentru ca unele sunt roadele ravnei pe care Sfantul Isaac Sirul o numeste ravna nebuna, ravna fara cunostinta care socoteste ca lucreaza pentru Dumnezeu, dar nu are roadele lui Dumnezeu – nu are pacea, nu are dragostea, nu are blandetea, nu are bunatatea, nu are curatia, nu are infranarea, nu are roadele lui Dumnezeu. Deci dupa roade trebuie sa verificam intotdeauna de ce natura este paruta noastra “ravna”. Daca ravna noastra nu are roadele Duhului, inseamna ca nu este o ravna a Duhului.

Poate fi nascuta din mandrie ravna noastra?

De cele mai multe ori ea este nascuta din mandrie – aceasta ravna – si se vede ca este din mandrie mai ales atunci cand ea aluneca spre dispretul celorlalti, spre judecarea si spre dispretul celorlalti. Atunci in mod sigur este nascuta din mandrie si este mai rau. Cand este nascuta dintr-o simpla nepricepere atunci nu este atat de vatamatoare, dar cand este nascuta din mandrie poate sa-l duca pe om in ratacire foarte departe. Pentru ca atunci cand este nascuta din mandrie omul de obicei nu mai primeste cuvant de indreptare din partea nimanui. As zice chiar ca Dumnezeu Singur in bunatatea Lui mai poate sa indrepte pe un astfel de om, pentru ca el nu mai primeste sfat de la nimeni, socoteste ca isi este siesi suficient, avand ca marturie pentru sine – marturie a adevarului vietii lui – ravna pe care o simte.

foc.jpg

– Parinte, cum putem atrage lucrarea Sfantului Duh pentru a dobandi strapungerea inimii? Care sunt semnele acestei strapungeri a inimii?

Dumnezeu este Cel Care lucreaza in voi ca sa voiti” a zis Apostolul Pavel catre Filipeni. Ca sa dobandim strapungerea inimii as zice ca nu tine atat de noi cat tine de Dumnezeu. El ne cauta mai intai; Dumnezeu ne cauta mai intai. Omul care simte in sufletul lui o pornire spre a cauta, are in sufletul lui ceva care-l indeamna sa caute. As zice ca a simtit deja o mica strapungere a inimii. Problema noastra nu ar fi atat a strapungerii inimii – cum s-o dobandim – ca asta tine mai mult de Dumnezeu. Eu cred ca aproape toti dintre cei care sunt aici au simtit macar o data in viata lor aceasta strapungere a inimii. Pentru ca altfel cred ca nu ar fi fost aici. Problema noastra este cum sa staruim in ceea ce urmeaza acestei strapungeri a inimii. Nu vedeti? Cred ca cu toti se intampla asa. Atunci cand v-ati apropiat de Biserica fierbinte pentru prima oara – cred ca la fiecare toate se petreceau usor, si rugaciunea se facea cu bucurie si cu usurinta, si la slujbele de la biserica nu cred ca va plictiseati; cred ca toate va produceau bucurie. Petreceati intr-o atmosfera a bucuriei – a luminii si a bucuriei launtrice. Asa se intampla cand Harul lui Dumnezeu ne cheama. Noi insa nu ramanem statornic in acest Har, asta este problema noastra. Ar trebui fiecare dintre noi sa ne intrebam:Ce-am facut? Unde am pierdut Harul cel dintai? Cu ce l-am acoperit?’ Pentru ca pana cand nu vom descoperi noi pe ce poarta am iesit din starea de har in care ne-am aflat la inceput ca sa ne intoarcem pe drumul pocaintei – pe acelasi drum insa – nu vom reusi sa redobandim starea aceea de la inceput. Deci problema noastra nu este cum sa ajungem la strapungerea inimii – asta este problema lui Dumnezeu. Dumnezeu este Cel Care ne cauta si ne cheama. Problema noastra este cum sa pastram ceea ce primim de la Dumnezeu. Iar daca o data am primit, iar acum nu mai simtim, este semn ca avem nevoie de pocainta, de pocainta sincera si curata si adevarata”.

  • Ultima parte a raspunsurilor selectate din aceasta conferinta o puteti citi AICI


Categorii

1. SPECIAL, Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Parintele Arsenie Muscalu, Pocainta, Razboiul nevazut, Vremurile in care traim

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

71 Commentarii la “PARINTELE ARSENIE MUSCALU: De ce avem nevoie pentru a trai duhovniceste?

VEZI COMENTARII MAI VECHI << Pagina 3 / 3 >>

  1. Pingback: SFANTUL TEOFAN ZAVORATUL: Semnul haricei invieri launtrice intru Domnul. SUNTEM VII SAU MORTI SUFLETESTE? | Cuvântul Ortodox
  2. Pingback: Suntem creştini „vii” sau morți? CUM NE PUTEM SCHIMBA VIAȚA PENTRU A DEVENI “PĂMÂNT FERTIL”? | Cuvântul Ortodox
  3. Pingback: MEDITATIE “OBSCURANTISTA”, adica… ortodoxa DESPRE DEMONI si lupta impotriva lor :) | Cuvântul Ortodox
  4. Pingback: STARILE INTERMEDIARE IN VIATA DUHOVNICEASCA: “Cand duhul necurat a iesit din om…” | Cuvântul Ortodox
  5. Pingback: CUM NE PUTEM MINTI SI CUM NE PUTEM RATA SALVAREA PRIN POCAINTA? | Cuvântul Ortodox
  6. Pingback: CREDINTA SAU “SENTIMENT RELIGIOS”? Unitate de Sus sau Unitate de jos? (II) | Cuvântul Ortodox
  7. Pingback: PARINTELE SILUAN OSEEL, SFANTUL FILOCALIC DIN EINDHOVEN († 19 aprilie 2015) – INTRUPAREA RUGACIUNII SI DRAGOSTEI ARZATOARE: “Gândește-te bine, suntem noi doi și Hristos în veșnicie, nimeni și nimic nu mai contează, nici ce a fost. De
  8. Pingback: FILOCALIA ȘI NEUROȘTIINȚELE APLICATE LA VIAȚA NOASTRĂ. Provocare duhovnicească la TRĂIREA ȘI LUCRAREA INTERIOARĂ DE ADÂNCIME, prin LINIȘTIRE și RESTRÂNGEREA experiențelor și stimulărilor informaționale. CONFERINȚA Părintelui Diacon SORI
  9. Pingback: TÂNJIREA | Cuvântul Ortodox
  10. Pingback: ADOLESCENTUL ÎN BISERICĂ: Ce se întâmplă cu credinţa adolescentului, cum comunicăm cu el, cum ne raportăm la păcat și la Tainele Bisericii? | Cuvântul Ortodox
  11. Pingback: Parintele Arsenie de la Cornu: NIMENI SA NU SE DESCURAJEZE, SA NU RENUNTE, NIMENI NU POATE SA PIARDA TRENUL SFINTENIEI! Sa nu luam hotarari, mai ales importante, fara incuviintare de la Dumnezeu! CUM SA LUCRAM SFINTENIA IN FAMILIE, IN LUME? (video –
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Articole recomandate

Rânduială de rugăciune

Articole Recomandate

Carti recomandate