Dascalul a zis iarasi:
-Sa te fericeasca Dumnezeu!
-Eu n-am fost niciodata nefericit, a raspuns batranul.

Si se mira dascalul,si iarasi ii dadu binete:
-Batranule, eu doresc sa-ti fie tie ceea ce tu singur doresti!
-Nu am nici o lipsa, caci toate cate doresc mi se fac, cu toate ca eu nu caut fericire vremelnica, a zis batranul.

Atunci dascalul ii zise batranului:
-Dar spune-mi,oare si atunci cand te va trimite D-zeu in iad, tot acelasi gand vei avea?
-O, pe mine sa ma trimita D-zeu in iad?, raspunse batranul. Nu stii ca am doua brate minunate, si cu acestea ma voi apuca de El cu o imbratisare de nedeslegat? Un brat imi este SMERENIA, iar celalalt DRAGOSTEA NEFATARNICA CATRE DUMNEZEU. Si cu aceste asa ma voi apuca de tare de Dumnezeu, incat oriunde m-ar fi trimis, acolo si pe El L-as fi tras cu mine. Caci as vrea sa fiu afara din cer cu Dumnezeu, decat sa fiu in cer fara El!

Si s-a mirat dascalul de raspunsurile batranului si se gandea in sine, zicand: “Cu adevarat aceasta este calea cea dreapta catre Dumnezeu, ca sa se uneasca omul cu voia Lui cea sfanta!”