Comments on: NECAZURILE SI ISPITELE SUBTILE – PARTEA NOASTRA

By: PARINTELE IOANICHIE BALAN. Cuvinte de folos despre ispitele vremii (II): "E mai rau azi ca ieri, pentru ca sunt metode mai diabolice de a distruge pe crestini"

Wed, 23 Nov 2011 05:11:52 +0000

[...] NECAZURILE SI ISPITELE SUBTILE – PARTEA NOASTRA [...]

By: Război întru Cuvânt » SFANTUL IERARH IGNATIE despre cea mai grea si mai importanta confruntare, de care ne e groaza si de care tot fugim: CRESTINUL FATA IN FATA CU PATIMILE SALE

Sat, 30 Apr 2011 12:10:23 +0000

[...] NECAZURILE SI ISPITELE SUBTILE – PARTEA NOASTRA [...]

By: isaac

isaac — Tue, 18 May 2010 20:24:25 +0000

mantuirea noastra sta aici – mila si chemarea milei dumnezeiesti, chair daca suntem in virtute sau in pacate grele, in orice moment, sa ne fie draga chemarea Numelui sfant pe pamantul inimii noastre, in ispite sau in bucurii, oricand, mai atenti la aceasta chemare decat la lume

By: Război întru Cuvânt » SFANTUL IERARH IGNATIE BRIANCIANINOV (30 aprilie): Cursele stapanitorului lumii acesteia

Thu, 29 Apr 2010 23:08:58 +0000

[...] NECAZURILE SI ISPITELE SUBTILE – PARTEA NOASTRA [...]

By: Război întru Cuvânt » Vladica Antonie Marturisitorul despre veacul rabdarii si veacul prigoanei

Tue, 09 Jun 2009 20:44:43 +0000

[...] NECAZURILE SI ISPITELE SUBTILE – PARTEA NOASTRA [...]

By: Sfântul Pahomie cel Mare « Vremurile de pe urmă

Sfântul Pahomie cel Mare « Vremurile de pe urmă — Fri, 15 May 2009 10:36:52 +0000

[...] (a se vedea si: NECAZURILE SI ISPITELE SUBTILE – PARTEA NOASTRA) [...]

By: un calin - tm

un calin - tm — Fri, 15 May 2009 10:25:32 +0000

@ denisa
Dumnezeu care stie si vede tot – mai lasa viata sa curga pe pamant. Asta inseamna ca mai sunt macar 5 crestini adevarati – altfel s-ar termina totul.
Se mai spune “mantuieste-te pe tine si atunci multi se vor mantui in jurul tau”. Deci chiar daca nu suntem noi cei virtuosi putem sa ne silim sa fim in jurul celor cinci si atunci mai avem o sansa! Deznadejdea nu e buna nici macar pentru dusmani!
Tot ce citesc aici are din contra darul sa ma ambitioneze sa lupt, sa caut si sa invat! In niciun caz sa nu stau!

Partea de genetica din Cararea Imparatiei mi-a adus o foarte mare imbarbatare: totul e inscris in gene, in ADN, in cromozomi, toate calitatile si defectele, toate problemele avute de stramosii nostrii. Suferim de diverse boli si neputinte uneori din cauza celor mostenite … DAR – la Dumnezeu TOTUL e posibil! Inclusiv sa faca ochi din tarana si scuipat! Sa faca dintr-un gangav un conducator! Sa mantuiasca prima si prima data un pacatos si ucigas! Sa invie un mort dupa 4 zile de la ingropare! … Sa modifice ADN-ul unei persoane! … Sa ne mantuiasca!!!
Doamne, intareste-ne si nu ne lasa!

By: denisa

denisa — Fri, 15 May 2009 06:30:54 +0000

tot citesc despre monahii vremurilor de pe urma, despre cat de greu se vor mantui ei…dar noi , mirenii…daca ei se vor mantui atat de greu…noi?

Nu pic in deznadejde dar …mai pic!
iertati-ma!

By: Război întru Cuvânt » SF. PAHOMIE CEL MARE - pilda si pentru noi

Război întru Cuvânt » SF. PAHOMIE CEL MARE - pilda si pentru noi — Thu, 14 May 2009 09:07:27 +0000

[...] “Şi iarăşi, o vedenie ca aceasta a văzut în miezul nopţii, după cum spunea singur în urmă: “Vedeam o groapă adîncă şi întunecoasă şi în ea o mulţime de monahi fără de număr, dintre care mulţi se sîrguiau să iasă din groapa aceea, dar nu puteau, de vreme ce pogorîndu-se alţii întru întîmpinarea lor în groapă, pe aceia îi surpau iar în adîncul gropii. Alţii, aproape fiind de marginile gropii, se sîrguiau ca să iasă, dar iarăşi cădeau în groapă; alţii mai neputincioşi, căzînd mai adînc, se tăvăleau pe dedesubt; unii strigau cu glasuri umilite, în timp ce alţii din ei abia ieşeau de acolo cu multă osteneală şi, aflînd îndată lumină, se bucurau, mulţumind Domnului”. Cuviosul, venindu-şi în sine, socotea vedenia aceea, şi a cunoscut ce fel de nepurtare de grijă va fi între monahi în zilele din urmă: lenevire, întunecare şi căderi; că va rămîne între dînşii numai chipul călugăresc. Deci, pentru aceasta se tînguia foarte mult. Gîndind la acelea, se ruga către Dumnezeu, astfel: “Doamne, Atotţiitorule, aşa va fi? Pentru ce ai lăsat să fie obşte şi mănăstire? Doamne, adu-Ţi aminte de aşezămîntul Tău, pe care l-ai făgăduit, ca să-l păzeşti celor ce-Ţi slujesc Ţie pînă la sfîrşitul veacului. Tu ştii, Stăpîne, că de cînd am luat chipul monahicesc, totdeauna m-am smerit înaintea Ta şi n-am gustat pîine sau apă pînă la săturare, nici altceva din cele pămînteşti”. Grăind acestea cuviosul, un glas de sus s-a auzit către el: “Nu te lăuda, Pahomie, fiind om; ci cere iertare, pentru că toate se alcătuiesc cu milostivirea Mea“. Iar Pahomie, aruncîndu-se la pămînt, a strigat către Dumnezeu: “Doamne, iartă-mă şi nu lua îndurările Tale de la mine; ci trimite mila Ta mie, nevrednicului. Pentru că ştiu şi eu, o, Stăpîne, că fără de sprijinul Tău toate sînt şchioape; iar milostivirea Ta pe toţi îi miluieşte şi îi mîntuieşte prin judecăţile cele neştiute“. Pe cînd cuviosul se ruga astfel, doi îngeri în chipul luminii stăteau înaintea lui; iar în mijlocul lor era un tînăr cu frumuseţe negrăită, strălucind ca razele soarelui şi avînd pe capul Lui o cunună de spini. Ridicînd îngerii pe Pahomie de la pămînt, i-au zis: “Deoarece ai cerut să ţi se trimită milostivire de la Domnul, iată, aceasta este milostivirea: singur Dumnezeul slavei Iisus Hristos, Unul născut Fiul Tatălui Cel ce S-a trimis în lume şi S-a răstignit pentru noi şi poartă această cunună de spini pe cap!” Domnul a zis către Pahomie: “Îndrăzneşte, Pahomie, şi te întăreşte, că sămînţa ta cea duhovnicească nu va lipsi pînă la sfîrşitul veacului. Iar din cei ce vor să fie după tine, mulţi mîntuindu-se cu ajutorul Meu din întunecoasa groapă, se vor arăta mai înalţi decît îmbunătăţiţii monahi de acum. Pentru că cei de acum, povăţuindu-se şi luminîndu-se, strălucesc după felul vieţii tale cu faptele cele bune, iar cei ce vor să fie după tine, pe care i-ai văzut în groapa cea întunecoasă, neavînd acest fel de povăţuire ca să-i poată scoate din acel întuneric, sărind din întuneric, cu singură alegerea voii lor vor merge cu osîrdie pe calea cea luminoasă a poruncilor Mele şi vor fi plăcuţi Mie. Alţii se vor mîntui prin ispite şi prin primejdii şi se vor asemăna cu sfinţii cei mari. Pentru că amin zic ţie, căci vor cîştiga aceeaşi mîntuire pe care o au şi monahii cei de acum, care vieţuiesc cu desăvîrşire şi cu neprihănire!” (a se vedea si: NECAZURILE SI ISPITELE SUBTILE – PARTEA NOASTRA) [...]

By: Război întru Cuvânt » Sfantul Ignatie Briancianinov ne invata sa deosebim semnele si minunile lui Hristos de cele ale Antihristului

Wed, 29 Apr 2009 22:21:45 +0000

[...] NECAZURILE SI ISPITELE SUBTILE – PARTEA NOASTRA [...]