Război întru Cuvânt

Pahomie este ispitit de catre demonul slavei desarte

Intorcandu-se Sfantul spre manastirea lui si aflandu-se in pustiul ce se numeste Amnon, se apropiara de el legiuni de demoni insotindu-l de-a dreapta si de-a stanga, in vreme ce altii alergau inainte spunand: “Iata omul binecuvantat de Dumnezeu”. Acest lucru il faceau voind sa-i insufle slava desarta. Dar cunoscandu-le el viclenia, cu cat aceia strigau laudandu-l, tot pe atat el isi marturisea strigand lui Dumnezeu pacatele sale. Reducand la neputinta ticalosia demonilor, le zise:

“Nu ma veti putea robi slavei desarte, nelegiuitilor, caci imi cunosc ticalosiile pentru care sunt dator pururea a plange din cauza pedepsei vesnice. N-am trebuinta deci de minciuna si inselaciunea voastra perfida; lucrul vostru este pieirea sufletelor. Nu ma las asadar prins in mreaja laudelor voastre, caci cunosc priceputa voastra rautate si intentia voastra nelegiuita”.

Acestea spunand demonilor Sfantul Pahomie, ei nu contenira cu nerusinarea lor, ci au ramas cu dansul pana cand s-a apropiat sa intre in manastirea lui. Atunci, dupa ce l-au salutat, s-au indepartat. Continuare»

1 Comentariu »

“Slava lui Dumnezeu! Slava lui Dumnezeu! Slava lui Dumnezeu! Pentru tot ce vad in mine insumi, in toti, in toate – slava lui Dumnezeu!

Dar ce vad in mine insumi? Vad pacat, pacat necon­tenit: vad necontenita calcare a preasfintelor porunci ale lui Dumnezeu, Ziditorul si Rascumparatorul meu. Si Dumnezeul meu vede pacatele mele, le vede pe toate, vede multimea lor fara de numar. Atunci cand eu, om, faptura marginita, care prin neputinta mea ma aseman cu iarba si floarea campului, privesc mai bine la pacatele mele, acestea ma umplu de groaza, atat prin multimea cat si prin felul lor.

Si pana acum Dumnezeu cauta cu indelunga rab­dare la poticnirile mele! Pana acum nu ma da pierzarii pe care demult o merit si o chem! Nu se deschide sub mine pamantul, nu il inghite pe nelegiuitul ce il impo­vareaza! Cerul nu isi pogoara focul, nu-l arde pe calca­torul poruncilor ceresti! Apele nu ies din vistieriile lor, nu se napustesc asupra pacatosului care pacatuieste pe fata inaintea a toata zidirea, nu il rapesc, nu il ingroapa in adancurile prapastiilor intunecate! Iadul este oprit: nu i se da jertfa pe care el o cere cu dreptate, asupra caruia are drepturi de netagaduit! Continuare»

8 Comentarii »

O alta predica la aceeasi Duminica a vrednicului de pomenire Mitropolit Bartolomeu Anania:

Continuare»

1 Comentariu »

Multumiri calde fratilor si surorilor care s-au ostenit pentru traducere, subtitrare si editare video!

“[...] Parintele spune ca este fericit sa fie aici cu noi prin mila lui Dumnezeu si dupa 4 ani dansul a venit sa fie cu noi din nou si, de asemenea, manastirea este aproape si unii dintre noi l-am vazut acolo, deci nu este ca si cum ar fi fost absent in intregime, dar el simte ca este un lucru foarte deosebit pentru noi sa ne adunam aici impreuna dupa spovedaniile de astazi, ca sa devenim uniti in duh si sa avem ceva deosebit, ceva care ni se daruieste in acest moment. Simte ca aceasta adunare are pecetea Duhului Sfant pe ea, si dansul ne-a spus despre iubirea lui Iisus care, din nou, ne arata ca Dumnezeu este in mijlocul nostru.

Parintele in seara aceasta ne vorbeste despre subiectul razboiului duhovnicesc, aducand in discutie tehnicile pe care diavolul le foloseste ca sa ne faca sa cadem in pacat, ca sa ne fure inimile, mintile, si sufletele de la Domnul, ca se poata sa ne manjeasca cu murdaria lui, sa ne faca vietile ca a lui, innoroite.

Continuare»

19 Comentarii »

IPS HIEROTHEOS VLACHOS: Intelepciunea lui Dumnezeu

 Unul dintre praznicele imparatesti este si Injumatatirea Cincizecimii. Ea este sarbatorita de Biserica la jumatatea perioadei dintre Paste si Cincizecime, adica in miercurea de dinainte de duminica Samarinencii (a cincea duminica de dupa Paste). Desi necunoscuta de lume, ea este o sarbatoare imparateasca importanta, care se refera la Imparatul Hristos.

Sarbatoarea Injumatatirii Cincizecimii nu este socotita intre cele douasprezece praznice imparatesti, dar datorita marii sale importante, am integrat-o intre acestea, dupa ce am pus laolalta sarbatoarea invierii lui Lazar si cea a intrarii lui Hristos in Ierusalim, ca doua sarbatori ce prezinta trasaturi comune.

Atunci cand am facut impartirea praznicelor si cand am plasat Injumatatirea Cincizecimii intre cele douasprezece, am pornit de la considerentul ca sarbatoarea aceasta ne da posibilitatea de a urmari lucrarea lui Hristos de la Botezul Sau in raul Iordan si pana la Schimbarea la Fata si la Patimi. Stim foarte bine ca sfintele Evanghelii descriu ceea ce Hristos a spus, a facut si a patimit pentru mantuirea neamului omenesc, iar sarbatoarea injumatatirii Cincizecimii ne da posibilitatea sa analizam latura aceasta (adica ce a spus si ce a facut), care este destul de importanta. Cu alte cuvinte, aceasta sarbatoare acopera toate evenimentele hristologice de la Botezul lui Hristos sl pana la Schimbarea Sa la Fata.

Importanta sarbatorii Injumatatirii Cincizecimii, prin care, dupa cum vom vedea in analiza ce urmeaza, Hristos este praznuit ca intelepciune a lui Dumnezeu, reiese din faptul ca unele catedrale au primit numele de Sfanta Sofia (Sfanta Intelepciune), nefiind vorba de inchinarea lor vreunei sfinte ce purta numele Sofia, ci intelepciunii lui Dumnezeu, Care este Hristos. Dupa cum s-a constatat in urma unor cercetari, hramul acestor catedrale era la sarbatoarea Injumatatirii Cincizecimii. Continuare»

6 Comentarii »

SFANTUL APOSTOL SI EVANGHELIST IOAN

Frati crestini, astazi am sarbatorit pe Sfantul Ioan Evanghelistul, apostolul dragostei crestine. O sa va spun ceva despre viata lui si despre Evanghelia a patra, scrisa de el.

[...] Sfantul Ioan, cum stiti, este apostolul iubit al Mantuitorului Hristos. Cel mai tanar dintre apostoli, cel mai curat, feciorelnicul Ioan, cel mai atasat de Mantuitorul Hristos de la inceput. Impreuna cu fratele sau Iacov, fiii lui Zebedeu, sunt printre primii patru apostoli: Simon-Petru si Andrei, Iacov si Ioan, sunt cei patru apostoli de la inceputul activitatii Mantuitorului Hristos. Mai erau si altii chemati mai tarziu. Sfantul Ioan Il urmeaza pe Iisus toata viata Lui evanghelica. Continuare»

4 Comentarii »

PARINTELE CLEOPA DESPRE PILDA DREPTULUI IOV (audio)

***

SFANTUL IOAN GURA DE AUR: Creşterea copiilor

“Vă rog din suflet şi vă implor să aveţi mare grijă de copiii voştri şi să căutaţi mântuirea sufletului lor. Să urmaţi exemplul lui Iov, care, fiindu-i teamă ca nu cumva copiii lui să păcătuiască fie şi cu cugetul, aducea jertfe şi se ruga mult pentru ei. Să urmaţi pilda lui David, care, atunci când a murit, l-a chemat lângă el pe fiul său, viitorul rege Solomon şi, în loc să-i lasă bogăţii, l-a povăţuit:

„Fiul meu, dacă vei trăi întru evlavie, nicicând nu vei păţi nimic rău, toate îţi vor merge bine şi viaţa ta se va petrece în linişte. Însă dacă nu te vei face plăcut lui Dumnezeu şi vei fi lipsit de ajutorul Său, rangul tău împărătesc nu-ţi va folosi la nimic. Căci fără evlavie, şi bunurile pe care le ai le vei pierde, şi prin mari ruşini vei trece. Evlavia te va ajuta să dobândeşti şi cele care-ţi lipsesc” (Parafrază la III Regi 2, 1-4).

Trebuie, aşadar, ca părinţii să se îngrijească nu de cum vor dobândi bani copiii lor, ci de cum vor dobândi evlavie şi bogăţie sufletească. Trebuie să-i educe astfel încât să nu aibă nevoie de multe lucruri, să nu se dedea dorinţelor vremurilor de astăzi. Trebuie încă să cerceteze cu atenţie când ies copiii lor din casă şi când se întorc, unde se duc şi cu cine se întovărăşesc. Dacă nesocotesc aceste îndatoriri ale lor, vor da răspuns la Dumnezeu. Continuare»

21 Comentarii »

SFANTUL IOAN GURA DE AUR:

Răbdarea şi îndelunga-răbdare

“Atunci când vorbim despre răbdare, vorbim despre Iov. Cine a fost Iov? Un om evlavios, care avea mulţi copii şi o mare avere. Numele său era faimos prin părţile Răsăritului. Cu toţii îl cinsteau şi îl apreciau. Dar, dintr-odată, a pierdut totul: şi bogăţia, şi copiii, şi sănătatea. De la fericire a căzut în nefericire şi de la slavă, la prigoană. Nu i-a mai rămas decât lupta cu sărăcia deplină, cu boala grea care l-a lovit, cu durerea sufletească pricinuită de moartea copiilor săi, cu reaua purtare a duşmanilor şi cu nerecunoştinţa prietenilor. Pe deasupra, avea de înfruntat batjocura şi vorbele haine. De toate năpastele a fost lovit. Şi cel mai rău a fost faptul că nenorocirile acestea l-au prins nepregătit. Căci cel care se naşte şi creşte în sărăcie este obişnuit cu lipsurile. De asemenea, cel care pierde o parte din copiii săi, oricât de mare ar fi durerea sa, găseşte mângâiere în cei care i-au rămas. Dar lui Iov – după ce din om foarte bogat a sărăcit într-o singură zi – toţi cei zece copii i-au murit în acelaşi timp. Pe când beau şi mâncau în casa fratelui lor mai mare, s-a pornit un vânt puternic dinspre deşert, a distrus casa şi i-a omorât pe toţi.

Continuare»

5 Comentarii »

• Predica IPS BARTOLOMEU ANANIA la Duminica Slabanogului

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

• Predica Ierom. Marcu de la Man. Putna la Duminica Slabanogului de la Vitezda – 25 aprilie 2010: Continuare»

3 Comentarii »

“In duminica a patra după Paşti, Sfânta Biserică ne aminteşte marea minune a vindecării slăbănogului. Aţi auzit in Evanghelie despre această minune. Dar v-a atras atenţia modul in care omul vindecat de Domnul Iisus Hristos s-a raportat tămăduirea lui şi la Binefăcătorul său Dumnezeiesc? El nu ştia cine l-a vindecat, şi, intrebat fiind de vrăjmaşii lui Hristos, cărturarii şi fariseii, despre cel care l-a vindecat, a răspuns: „Nu ştiu!” Dar mai apoi Domnul l-a intalnit in sinagogă si i-a spus: Iată, te-ai vindecat, de acum să nu mai greşeşti! Ce a făcut cel vindecat? Indată a mers la arhierei i le-a spus că Cel care l-a tămăduit este Hristos. Iar vindecarea lui a fost săvârşită in zi de sâmbătă. Pentru toate minunile lui Hristos făcute in zi de sâmbătă Il urau crunt cărturarii şi fariseii, Il considerau călcător al Legii lui Moise si incercau să-L piardă. Iată, cel vindecat le-a oferit ajutor in această intenţie. Astfel slăbănogul a arătat lipsă de recunoştinţă Binefacatorului său.

Continuare»

5 Comentarii »